Business

Semnal de alarmă pentru economia României: locuri de muncă pierdute și afaceri blocate în supraviețuire

România are aproape un milion de întreprinderi mici și mijlocii, însă numărul mare de afaceri ascunde una dintre vulnerabilitățile economiei: prea puține companii reușesc să se dezvolte și să devină competitive. În timp ce industria pierde locuri de muncă, iar încrederea antreprenorilor scade, diferențele de productivitate dintre firmele autohtone și filialele companiilor străine rămân considerabile. Datele Barometrului Alianței Binelui Comun (ABC), coroborate cu avertismentele lansate de reprezentanții mediului de afaceri, conturează imaginea unei economii în care supraviețuirea cântărește tot mai mult în fața dezvoltării.

Economia românească traversează o perioadă în care dificultățile companiilor încep să se reflecte tot mai vizibil în piața muncii. Florin Jianu, președintele IMM România, atrage atenția că numărul locurilor de muncă este în scădere, iar industria, unul dintre sectoarele esențiale pentru competitivitatea economică, se numără printre cele afectate. Într-o intervenție la Radio Antena Satelor, în emisiunea „Viața la țară”, acesta a arătat că, după o perioadă de creștere a ocupării în companiile analizate, tendința s-a inversat în 2026, fiind pierdute peste 60.000 de locuri de muncă.

„Pierdem locuri de muncă din sectoare care ar trebui să fie motoare ale economiei românești. Mă refer la industrie, în principal”, a avertizat Florin Jianu.

Problemele nu se limitează însă la evoluția ocupării. În opinia reprezentantului mediului de afaceri, România continuă să fie împărțită între un număr relativ redus de companii performante, capabile să investească și să se extindă, și o masă considerabilă de firme care funcționează la limita supraviețuirii. Această diferență este evidențiată și de Barometrul Alianței Binelui Comun (ABC), „IMM-urile din România – Motorul economiei care crește cu frâna trasă”, lansat în noiembrie 2026. Analiza arată că, dincolo de numărul ridicat de întreprinderi, economia românească se confruntă cu dificultăți structurale care limitează dezvoltarea afacerilor și capacitatea acestora de a genera valoare adăugată.

Antreprenorii își pierd încrederea în economie

Deteriorarea climatului economic se reflectă în evaluările antreprenorilor. Indexul Antreprenoriatului Românesc, realizat de IMM România, a coborât de la 49,5 puncte în 2025 la 43,25 de puncte din 100 în 2026, pe fondul evoluției nefavorabile a majorității indicatorilor analizați. În același timp, potrivit Cartei Albe a IMM-urilor 2026, 65,1% dintre respondenți consideră că mediul economic este nefavorabil dezvoltării afacerilor, față de 57,1% în anul precedent. Doar 8,2% îl apreciază drept favorabil.

Presiunile vin din mai multe direcții: inflația, costurile energiei și combustibililor, fiscalitatea și lipsa de predictibilitate a deciziilor publice. Pentru companiile care funcționează cu marje reduse de profit, aceste costuri limitează resursele disponibile pentru investiții, angajări și extinderea activității.

Florin Jianu consideră că România nu a reușit încă să își definească un model economic de dezvoltare suficient de coerent pentru a susține competitivitatea firmelor pe termen lung. Problema devine cu atât mai importantă cu cât întreprinderile mici și mijlocii constituie principala componentă a economiei private, iar dificultățile acestora se pot transmite rapid către piața muncii și consum.

Paradoxul economiei românești: multe firme, dar productivitate redusă

Potrivit Barometrului ABC, care reunește date ale Comisiei Europene, OECD, BNR și ale altor instituții, România avea aproximativ 929.000 de IMM-uri în sectorul nefinanciar, conform estimărilor pentru 2024. Acestea reprezintă 99,8% dintre companii, asigură 68,6% din locurile de muncă și generează 60,5% din valoarea adăugată a sectorului. În spatele acestor cifre se află însă un dezechilibru semnificativ. Microîntreprinderile reprezintă 94,2% din totalul companiilor, dar contribuie cu numai 26,2% la valoarea adăugată. La polul opus, firmele mari, care reprezintă doar 0,2% dintre companii, generează 39,5% din valoarea adăugată. Diferența nu indică faptul că firmele mici sunt lipsite de importanță, ci evidențiază dificultatea unui număr mare de afaceri de a depăși dimensiunea inițială și de a se transforma în companii cu o capacitate economică mai ridicată.

Una dintre cele mai relevante concluzii ale Barometrului ABC privește productivitatea. Conform datelor OECD incluse în analiză, firmele autohtone generează, în medie, aproximativ 24.000 de euro valoare adăugată pentru fiecare persoană ocupată, comparativ cu circa 45.000 de euro în cazul filialelor companiilor străine care operează în România. Cu alte cuvinte, valoarea adăugată per persoană ocupată în firmele românești reprezintă, în medie, puțin peste jumătate din cea înregistrată în filialele străine.

Decalajul reflectă diferențe de capitalizare, investiții în tehnologie, organizare a activității și integrare în piețele internaționale. Pentru companiile românești, productivitatea redusă înseamnă o capacitate mai mică de a susține creșteri salariale, de a absorbi costuri suplimentare și de a concura pe piețele externe. Astfel, competitivitatea economiei nu depinde doar de câte firme există, ci mai ales de capacitatea acestora de a produce valoare și de a-și extinde activitatea.

De ce firmele românești rămân blocate în etapa de supraviețuire

Barometrul ABC evidențiază o altă vulnerabilitate: firmele românești care reușesc să supraviețuiască primilor ani de activitate se dezvoltă într-un ritm inferior celui înregistrat la nivel european. La trei ani de la înființare, creșterea cumulată a ocupării în firmele supraviețuitoare este de aproximativ 29% în România, comparativ cu 68% în Uniunea Europeană. După cinci ani, decalajul persistă: 67% în România, față de 82% la nivel european. Aceste diferențe arată că supraviețuirea unei afaceri nu garantează și dezvoltarea ei. Multe companii continuă să funcționeze fără să acumuleze suficiente resurse pentru investiții, tehnologizare sau extinderea echipelor.

Accesul dificil la finanțare accentuează această problemă. Potrivit datelor BNR din iunie 2026, citate în Barometrul ABC, mai puțin de 20% dintre IMM-urile care solicită finanțare obțin integral suma cerută. În paralel, costul ridicat al creditelor reprezintă una dintre principalele bariere semnalate de antreprenori. În aceste condiții, dezvoltarea devine un obiectiv dificil chiar și pentru firmele care dispun de produse competitive sau de oportunități de extindere.

Problema nu este doar una de finanțare. Lipsa personalului calificat, digitalizarea incompletă și schimbările frecvente ale cadrului fiscal și administrativ limitează, la rândul lor, capacitatea companiilor de a investi și de a-și planifica activitatea pe termen lung.

Miza economică: transformarea firmelor mici în companii competitive

Într-un context marcat de presiuni asupra industriei și de deteriorarea încrederii antreprenorilor, dezvoltarea IMM-urilor devine o problemă care depășește interesele individuale ale mediului de afaceri. Companiile care nu reușesc să investească și să își crească productivitatea au o capacitate mai redusă de a genera noi locuri de muncă și de a susține venituri mai mari. În schimb, firmele care reușesc să se extindă pot contribui la consolidarea producției interne, la creșterea exporturilor și la reducerea vulnerabilităților economice.

Datele Barometrului ABC indică necesitatea unor politici care să sprijine nu doar înființarea de noi afaceri, ci și dezvoltarea celor existente. Accesul la capital, investițiile în tehnologie, pregătirea forței de muncă și predictibilitatea reglementărilor sunt esențiale pentru reducerea decalajelor de competitivitate. Miza pentru economia românească nu mai este, așadar, doar numărul companiilor active, ci capacitatea acestora de a crește, de a investi și de a crea locuri de muncă sustenabile.

Barometrul ABC arată că România dispune de inițiativă antreprenorială, dar are nevoie de condiții care să permită transformarea firmelor mici în afaceri solide. Altfel, economia riscă să continue să producă multe companii, dar prea puține motoare reale de creștere.

Cele mai recente știri

To Top