În largul Mării Negre, la aproximativ 160 de kilometri de țărmul României, prinde contur unul dintre cele mai ambițioase proiecte energetice ale Europei. Cu o investiție de circa 4 miliarde de euro, echipamente aduse de pe patru continente și 50 de vapoare care operează simultan, proiectul Neptun Deep -dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz – promite să transforme România în cel mai mare producător de gaze din UE. Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Explorare și Producție, a vorbit în cadrul Conferinței naționale RO 3.0 „Steps For Tomorrow – Leadership & Growth. Competitivitate, inovație și investiții” despre stadiul lucrărilor și a transmis un mesaj clar despre nevoia de stabilitate fiscală.
Proiectul Neptun Deep este o investiție strategică atât pentru economia națională, cât și pentru securitatea energetică a Europei. Dezvoltat în parteneriat egal de OMV Petrom, cel mai mare producător integrat de energie din sud-estul Europei, și de Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, proiectul presupune exploatarea a două zăcăminte de gaze -Domino și Pelican Sud – situate la 160 de kilometri de țărmul românesc. „Neptun Deep este o investiție de 4 miliarde de euro: este cel mai mare proiect de gaze al Uniunii Europene. Este în buget, în grafic, în momentul actual”, a declarat Cristian Hubati.
Potrivit estimărilor, proiectul va genera o producție totală de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Prin urmare, România va contribui cu circa 8 miliarde de metri cubi anual la piața europeană – un volum care o va transforma în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Decizia finală de investiție a fost luată în iunie 2023, iar prima producție de gaze este estimată pentru anul 2027.
Impact de zeci de miliarde de euro
Proiectul Neptun Deep vine cu un impact economic uriaș: beneficiile se întind pe întreaga durată de exploatare a zăcământului, adică pe o perioadă de aproximativ două decenii, iar efectele se vor resimți atât la nivelul bugetului de stat, cât și la nivelul produsului intern brut al României. „Impactul pe bugetul de stat va fi, pe durata de viață a proiectului, a exploatării, undeva la 20 de miliarde de euro – contribuție, iar la PIB-ul României va fi undeva la 40 de miliarde”, a declarat reprezentantul OMV Petrom.
Complexitatea logistică a proiectului Neptun Deep este mai puțin vizibilă pentru publicul larg, dar reprezintă o uriașă provocare pentru echipa care îl coordonează. „Este un proiect, aș îndrăzni să spun, global. Sunt echipamente care vin din Statele Unite, sunt echipamente care vin din Marea Britanie, din Italia, din Indonezia, din România, vin și din Australia. Este un dans logistic care practic anul ăsta trebuie să se întâmple astfel încât toate echipamentele să vină în timp”, a declarat Cristian Hubati.
Concret, infrastructura necesară pentru dezvoltarea celor două zăcăminte include zece sonde de producție – patru pe Pelican Sud și șase pe Domino –, trei sisteme submarine de producție, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor naturale. Platforma de producție se construiește la Karimun, în Indonezia, de către compania italiană Saipem, care a câștigat contractul de inginerie, achiziții, construcție și instalare, iar picioarele platformei se fabrică la Arbatax, în Sardinia. Forajul celor zece sonde de producție a început în primăvara anului 2025, cu platforma semisubmersibilă Transocean Barents, contractată special pentru acest proiect. Serviciile integrate de foraj sunt asigurate de Halliburton Energy Services Romania și Newpark Drilling Fluids Eastern Europe. „Supratraversarea pe partea de plajă s-a realizat în proporție de 100%, suntem pregătiți să începem să întindem conducta subacvatică, suntem în execuție cu viteză maximă a stației de tratare și condiționare a gazelor. Camera de comandă e în execuție. Picioarele conductei sunt în Italia, anul ăsta o să vină înspre locație. Platforma este în Indonezia, în Karimun. Curând, anul ăsta, va fi în deplasare pentru a începe montajul”, a precizat membrul Directoratului OMV Petrom.
Pentru a arăta ce presupune efortul de coordonare, Cristian Hubati a folosit o comparație istorică: la bătălia de la Trafalgar, una dintre cele mai mari confruntări navale din istorie, au participat 60 de nave, iar scopul lor era să se distrugă unele pe altele. În Marea Neagră, anul acesta, vor fi 50 de vapoare care trebuie să lucreze împreună. „Anul acesta vor fi 50 de vapoare în total, în Marea Neagră, care vor contribui la proiect. La Trafalgar au fost 60 și n-au colaborat. Să colaborezi e mai greu decât să te războiești. Aici trebuie să mergem ca o orchestră, unul mână în mână cu celălalt”, a declarat Cristian Hubati.
Gazele rămân în România
Unul dintre cele mai dezbătute subiecte legate de proiectul Neptun Deep este destinația finală a gazelor extrase din Marea Neagră. „Energia produsă de zăcământul Neptun Deep va asigura în totalitate consumul țării și, de asemenea, va exista un excedent. Există discuția pe care o aud continuu, gazele le avem, nu le avem, pleacă din țară, nu pleacă din țară. Vreau să înțeleagă toată lumea, gazele au un incentiv să rămână cât mai aproape față de sursă. Cu cât pleacă mai departe, acumulează costuri mai mari”, a explicat reprezentantul OMV Petrom.
Întrebat ce soluții ar propune pentru îmbunătățirea mediului de afaceri din România, Cristian Hubati a identificat trei direcții principale pe care le consideră esențiale. Este vorba despre accelerarea proceselor birocratice, reducerea complexității administrative și, poate cel mai important, asigurarea unui mediu fiscal predictibil.
