Uniunea Europeană nu vede de ce ar fi nevoie de prelungirea acordului referitor la transportul de gaze ruseşti spre Europa via Ucraina, înainte de expirarea sa la finele acestui an, a declarat joi comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, transmite Reuters.
Conform unui acord de tranzit pe cinci ani convenit de Moscova şi Kiev, Rusia exportă gaze naturale spre Europa via Ucraina şi plăteşte Ucrainei pentru utilizarea reţelei sale de gazoducte. Ucraina a anunţat deja că nu va demara discuţii cu Rusia pentru prelungirea acestui acord.
Kadri Simson a precizat că analizele efectuate de UE arată că ţările deservite de această rută de tranzit a gazelor, printre care se numără Austria, Italia şi Slovacia, vor fi în măsură să îşi asigure aprovizionarea din surse alternative.
„Nu avem niciun interes să prelungim acordul trilateral de gaze cu Rusia, care va expira la finele acestui an” le-a spus Kadri Simson membrilor unei comisii din Parlamentul European. „Pe baza analizelor noastre preliminare, există soluţii alternative pentru aprovizionarea acestor ţări care primesc în continuare anumite cantităţi de gaze via ruta ucraineană”, a adăugat comisarul european.
Europa încearcă să elimine dependenţa de importurile de gaze ruseşti, după ce Moscova a redus livrările de gaze spre Europa, după invazia din Ucraina, care a început în luna februarie 2022.
Datele S&P Global Commodity Insights arată că Europa primeşte aproximativ 12 miliarde metri cubi de gaze pe an via Ucraina. Comparativ, înainte de războiul din Ucraina, Rusia a livrat Europei 155 miliarde metri cubi de gaze pe an.
Analiştii sunt de părere că terminarea acordului referitor la tranzitul gazelor ruseşti via Ucraina ar duce la creşterea uşoară a preţului gazelor în Europa, dar nu ar pune în pericol securitatea energetică generală a Europei.
Ţările membre UE au investit puternic în gaze naturale lichefiate şi energiile regenerabile, pentru a înlocui livrările de energie din Rusia. Un alt factor care a ajutat la reducerea dependenţei de Rusia a fost scăderea semnificativă a cererii de gaze, creată parţial de activitatea slabă a sectorului industrial.
