Anul 2025 s-a dovedit unul deosebit de dificil pentru apicultura românească, cu pierderi semnificative atât la nivelul producției de miere, cât și al efectivelor de albine, a declarat vineri președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman.
‘Din toamna anului trecut, seceta a determinat lipsa polenului, în special, iar albinele nu s-au pregătit corespunzător pentru iernare. Din cauza acestor schimbări climatice, nici apicultorii nu mai știu exact ce trebuie făcut, astfel că trebuie să ne adaptăm la fel de repede precum mediul care ne înconjoară. În primăvară au fost pierderi foarte mari, care tind să cred că au depășit 50% din efectivele de familii de albine, iar în unele județe procentul a fost chiar mai ridicat. Din punct de vedere al producției, vă dați seama: familiile, ieșind slăbite din iarnă, nu au reușit să valorifice rapița, iar prima producție practic a fost inexistentă. Gerul din februarie și martie a compromis floarea de salcâm, iar când ar fi trebuit să avem familii puternice pentru culesul la tei, în unele zone producția a fost foarte slabă. Singura cultură de la care s-au obținut rezultate a fost floarea-soarelui, dar și aici numai apicultorii care au reușit să mențină familiile active au obținut producții, și acelea modeste. Anul acesta este unul dramatic, cu o producție extrem de mică de miere’, a precizat, pentru AGERPRES, președintele ACA, în cadrul Târgului Național al Mierii.
Comparativ cu un an normal, producția actuală se situează undeva în jur de 30% din nivelul obișnuit, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 70%.
‘Față de un an bun, cred că suntem undeva la 30%, deci o scădere de 70%. Un an bun înseamnă undeva la 20-25.000 de tone, iar pe fondul importurilor masive din afară – nu doar în România, ci la nivelul Uniunii Europene – de așa-zisă miere foarte ieftină, practic o parte dintre apicultori au renunțat la această activitate pentru că ieșeau în pierdere. Imaginați-vă: produceau miere polifloră care anul trecut avea un preț de 11 lei/kg, dar la vânzare erau nevoiți să o ofere cu 8-9 lei, un preț derizoriu. Aceste lucruri se întâmplă la nivel european, nu doar în România, iar pierderile au fost înregistrate aproape în toată Europa. Acum, din ce am observat, apicultorii, conștienți de ceea ce s-a întâmplat anul trecut, se pregătesc mai atent pentru perioada de iarnă și își hrănesc suplimentar albinele’, a explicat Coman.
La rândul său, Lucian Judele, administratorul public al municipiului București, a transmis că, deși există politici publice pentru biodiversitate, albina rămâne interzisă în Capitală.
‘Sunt întrebat câteodată cum mi-a fost copilăria și le spun că am avut o copilărie foarte dulce. Provin dintr-o familie care a iubit apicultura, care a iubit albinele. Ele au fost dintotdeauna cu noi (…), chiar înainte de Traci. Dar a venit anul 2000, oamenii au evoluat și au început politicile de mediu, s-a vorbit foarte mult despre biodiversitate și s-a luat decizia de a interzice albinele în București. Cred că aici există o problemă de logică: avem politici publice pentru biodiversitate, dar, în același timp, albina este interzisă în București, ceea ce nu au făcut toți înaintașii noștri. Am reușit să o facem noi, generația noastră, în anul 2020. Sper ca această nedreptate să fie îndreptată cât mai curând posibil’, a afimat Lucian Judele.
Totodată, președinta Comitetului Sectorial Agricultură Piscicultură și Pescuit din România, Carmen Burtea, a anunțat că în prezent se derulează o serie de proiecte sub umbrela Primăriei astfel încât să poată fi transmisă și tinerei generații ‘dragostea pentru albină și pentru albinărit’.
‘Vin în fața dumneavoastră cu noutăți referitoare la proiectele și programele care vă interesează în mod direct. Avem un proiect pe care intenționăm să îl lucrăm împreună cu domnul Judele și echipa coordonată de dumnealui, în cadrul proiectului PROEDUS, sub umbrela primăriei. Scopul este să transmitem tinerei generații dragostea pentru albină și pentru această ocupație – albinăritul, cum îi zicem noi popular. Mai mult, împreună cu colegul meu de la Comitetul Sectorial Silvicultură am reușit să identificăm și să realizăm o mapare a teritoriului României în ceea ce privește speciile melifere, astfel încât să putem stabili rute pe care dumneavoastră să vă puteți deplasa cu convoiul de albine în siguranță. În plus, prin APIA vom putea înștiința fermierii să nu utilizeze substanțe periculoase albinelor. Proiectul este încă în lucru, dar sperăm ca până la finele anului să venim cu vești bune către dumneavoastră prin ACA’, a adăugat Burtea.
De asemenea, ea a anunțat că a fost deja introdus în primul lot care va intra la revizuire standardul ocupațional de apicultor.
‘Sperăm că până la finele anului să avem un standard nou, pe baza căruia furnizorii de formare profesională să se poată acredita, iar dumneavoastră, cei care urmează să faceți aceste cursuri, să obțineți o diplomă recunoscută la nivel european. Mai avem și alte proiecte, referitoare la realizarea unor materiale care vor intra în programa didactică a studenților și, tot așa, în școli, sperăm pe nivele, referitor la această meserie’, a subliniat președinta Comitetului Sectorial Agricultură Piscicultură și Pescuit din România.
Nu în ultimul rând, președintele filialei județene Ilfov și a municipiului București din cadrul ACA, Marian Pătrașcu, a transmis că mierea autentică se regăsește doar la apicultori și a reamintit de cel care a pus bazele învățământului apicol și a desăvârșit apicultura modernă.
‘Aș vrea să încep prin a reaminti că la sfârșitul lunii august s-au împlinit 60 de ani de când profesorul Veceslav Harnaș, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România la acea dată, a fost ales președinte al Forului Internațional al Apicultorilor – Apimondia, pentru un mandat de patru ani. Datorită rezultatelor deosebite, a fost reales pentru încă un mandat și încă unul. Astfel, a fost președinte timp de 20 de ani. În acești 20 de ani, apicultura din România, dar și la nivel mondial, a cunoscut o dezvoltare extraordinară. Dacă în anii 1800 Maria Tereza îl numea pe Anton Jansa pionier al apiculturii moderne, putem spune că profesorul Veceslav Harnaș a desăvârșit apicultura modernă la nivel mondial și a pus bazele învățământului apicol. În România se face apicultură ‘după carte și ca la carte’, a punctat Pătrașcu.
Marian Pătrașcu a subliniat că mierea autentică nu poate găsită decât la apicultori și și-a exprimat speranța că la viitorul târg organizat de ACA se va putea găsi miere din București.
‘Am fost întrebat de nenumărate ori unde găsim mierea autentică, iar răspunsul meu este simplu: la apicultori. Ne bucurăm că avem la standuri miere din toată țara. Sperăm ca la târgul următor să avem un stand cu miere legală, de data aceasta cu miere din București. Vă spun că, după 14 ani de interdicție, am reușit să găsim în sfârșit la Primăria Capitalei un partener. Când nu uiți de unde ai plecat, când nu uiți că în familie s-au crescut albine, și când nu ai uitat că trei din cinci case în mediul rural aveau albine, acest lucru este mare lucru’, a mai spus președintele filialei județene Ilfov și a municipiului București din cadrul ACA.
Bucureștenii sunt așteptați, de vineri până duminică, la ediția de toamnă a Târgului Național al Mierii, eveniment organizat de Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA) pe platforma Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură din Băneasa.
