Deficitul bugetului general consolidat a scăzut cu 24,17 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, la 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor privind execuția bugetară, publicate luni de Ministerul Finanțelor.
‘Rezultatele execuției bugetare trebuie să se traducă într-o schimbare de durată în modul în care gestionăm finanțele publice. Responsabilitatea nu înseamnă doar să corectăm dezechilibrele, ci și să evităm acumularea unor noi presiuni asupra bugetului. Avem nevoie de disciplină în managementul finanțelor publice, de priorități bine definite și de decizii care să țină cont de efectele pe termen lung. Într-o perioadă în care capacitatea bugetară rămâne limitată, fiecare progres trebuie consolidat și continuat’, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în comunicatul instituției.
Potrivit MF, deficitul bugetar s-a redus cu peste 23% în termeni nominali și cu 1,5 puncte procentuale ca pondere în PIB, evoluție care reflectă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară.
Veniturile bugetare au crescut cu 11,9% în primele nouă luni ale anului, într-un ritm superior celui înregistrat de cheltuieli, care au avansat cu 5,5%.
În același timp, cheltuielile de personal s-au redus cu 4,43 miliarde de lei, în timp ce investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, ajungând la 107,77 miliarde de lei.
‘Rezultatele arată că reducerea deficitului bugetar și susținerea investițiilor pot avansa simultan, însă nu elimină dezechilibrele structurale ale economiei românești și presiunile asupra finanțelor publice, în special în perspectiva ultimului trimestru al anului’, potrivit raportului Ministerului Finanțelor.
Veniturile totale au însumat 522,69 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2026, în creștere cu 11,9% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 1,23 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale – cu precădere TVA, cât și de fondurile europene.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde lei, înregistrând o creștere de 7,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (15,7%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. O evoluție însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (18,5%). Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii (+5,6%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (3,2%), a fost influențată de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 165,40 miliarde lei, în creștere cu 6,8% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 30,13 miliarde lei, consemnând o creștere de 8,7% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (11,2%, an/an).
Încasările nete din TVA au înregistrat 118,27 miliarde lei, în creștere cu 24,8% (an/an). Dinamica a fost influențată de avansul încasărilor brute din TVA (21,4% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (+8,2%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (26,71 miliarde lei în ianuarie – septembrie 2026, comparativ cu 24,69 miliarde lei în ianuarie-septembrie 2025).
Veniturile din accize au însumat 36,55 miliarde lei, consemnând o creștere de 2,4% (an/an), susținută de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+6,6% an/an). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, explică Ministerul Finanțelor.
Veniturile nefiscale au însumat 38,32 miliarde lei, consemnând o contracție de 6,8%, influențată parțial și de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 – venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 48,95 miliarde lei, în creștere cu 39,8% (an/an).
Pe de altă parte, cheltuielile totale, în sumă de 601 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele nouă luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 29,5% din PIB la 29,2% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 122,25 miliarde lei, în scădere cu 4,43 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,9% din PIB, cu 0,62 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 77,70 miliarde lei, în creștere cu 9,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 miliarde lei, cu 10,69 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,5% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 187,93 miliarde lei fiind aproape la același nivel comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele șapte luni ale anului 2026.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 9,53 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (242,48 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 10,29 miliarde lei, în scădere cu 2,50 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli includ, în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 60,98 miliarde lei și cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,154 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 82,61 miliarde lei la 107,77 miliarde lei. Din această sumă, 65,6% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. Până la finele lunii septembrie au fost efectuate plăți în valoare de 6,337 miliarde lei reprezentând cheltuieli aferente planului SAFE.
De asemenea, valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele nouă luni este cu 23,75 miliarde lei, respectiv cu 48,8%, mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale, unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România – S.A., precum și alte plăți în domeniul apărării.
Ținta de deficit bugetar asumată de autorități pentru 2026 este de 6,2% din PIB.
În același timp, agențiile de evaluare financiară au propriile estimări privind deficitul bugetar cu care România va încheia anul în curs. Fitch Ratings estimează un deficit bugetar de 5,9% din PIB, sub ținta de 6,2% stabilită de Guvern, S&P prognozează un deficit general guvernamental fiscal de 6,25% din PIB iar Moody’s proiectează anul acesta deficitul la 5,8% din PIB.
