Agricultura rămâne o sursă principală de poluare a mediului în zonele rurale din România, afectând calitatea solului, a apei şi a aerului şi, în cele din urmă, sănătatea cetăţenilor şi a mediului înconjurător, a afirmat, joi, Anna Akhalkatsi, manager de ţară al Băncii Mondiale în România.
Acesta a participat la semnarea acordului de împrumut prin care instituţia financiară internaţională acordă României 60 de milioane de euro pentru finanţarea proiectului de prevenire şi reducere a poluării din spaţiul rural.
„Agricultura rămâne o sursă principală de poluare a mediului în zonele rurale din România, afectând calitatea solului, a apei şi a aerului şi, în cele din urmă, sănătatea cetăţenilor şi a mediului înconjurător. Sectorul agricol este, de asemenea, a doua cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din ţară, împiedicând eforturile României de a-şi îndeplini cu succes obiectivele de reducere a schimbărilor climatice„, a declarat Anna Akhalkatsi, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor.
Noul proiect are ca obiective consolidarea capacităţii României în a monitoriza poluarea din sectorul agricol, creşterea gradului de conştientizare referitor la impactul asupra mediului şi adoptarea de către fermierii români a practicilor agricole durabile pentru a reduce şi preveni poluarea. Proiectul va fi implementat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi se va desfăşura pe o perioadă de cinci ani.
„E o plăcere pentru mine să pot să parafez o astfel de finanţare cu domnul ministru Barna Tanczos, amândoi fiind bine familiarizaţi cu domeniul rural şi cu nevoia de astfel de proiecte din agricultură. Tranziţia către o economie verde se face pe toate domeniile şi subdomeniile aferente, iar funcţia de monitorizare, aşa cum o va avea Mediul aici este deosebit de importantă„, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor, potrivit comunicatului citat.
Data limită de tragere a împrumutului este 30 iunie 2028.
Costul total al proiectului va fi de 60 milioane de euro şi va fi finanţat în proporţie de 100% din împrumut.
„Astăzi am semnat acordul de împrumut pentru programul de finanţare pe 5 ani cu Banca Mondială, al cărui scop este modernizarea sectorului agricol într-un mod ecologic. Prin acest program de finanţare în valoare de 60 milioane de euro vom moderniza, printre altele, 70 de ferme care vor sta la baza unor reţele naţionale de transfer de cunoştinţe ce se vor implementa prin intermediul organizaţiilor de fermieri. Mulţumesc domnului ministru Adrian Câciu (ministrul Finanţelor, n.r.) pentru sprijinul acordat acestui proiect şi, în general domeniului mediului„, a scris ministrul Mediului, Barna Tanczos, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit unui comunicat al Băncii Mondiale, sectorul agricol din România are o pondere ridicată de ferme mici de sub 5 hectare – estimate la peste 93% din populaţia agricolă a ţării, aceasta fiind cea mai mare pondere de ferme de subzistenţă şi semi-subzistenţă din UE, care produc bunuri în principal pentru consumul propriu.
În context, instituţia financiară internaţională atrage atenţia că majoritatea fermierilor mici sunt vulnerabili la impactul negativ al schimbărilor climatice, deoarece nu au acces sau nu pot aplica instrumente de gestionare a riscurilor. În plus, fermierii mici se regăsesc deseori în afara fluxurilor financiare ale UE, din cauza criteriilor de eligibilitate referitoare la dimensiunea fermei.
În cele din urmă, aceştia ar putea beneficia de o mai mare conştientizare a impactului asupra mediului al activităţilor agricole şi de o capacitate consolidată de a preveni poluarea şi de a implementa practici agricole mai moderne şi durabile, se precizează în comunicatul BM.
„Capacitatea României de a asigura o tranziţie verde, inclusiv prin valorificarea sectorului agricol, va contribui la competitivitatea ţării în viitor, atât în cadrul UE, cât şi în afara Uniunii. Practicile agricole durabile pot contribui semnificativ la consolidarea rezilienţei la schimbările climatice şi la o creştere mai incluzivă, pentru a putea beneficia toţi românii, dar în special cei din zonele rurale, unde trăieşte 70% din populaţia săracă„, a subliniat Anna Akhalkatsi.
