Proiectul actualei rectificări operează o revizuire marginală a proiecțiilor de la rectificarea precedentă, menținând neschimbată ținta de deficit bugetar de 8,4% din PIB, 159,8 miliarde lei, arată Opinia preliminară a Consiliului Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2025.
Documentul menționează că atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt diminuate cu circa 1,8 miliarde lei.
‘Proiectul actualei rectificări operează o revizuire marginală a proiecțiilor de la rectificarea precedentă, menținând neschimbată ținta de deficit bugetar de 8,4% din PIB (159,8 miliarde lei); atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt diminuate cu circa 1,8 miliarde lei. Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de venituri și cheltuieli arată o ajustare a acestora în raport cu execuția bugetară pe primele 10 luni ale anului, creând premisele pentru respectarea noilor ținte propuse. Principala incertitudine, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, rămâne legată de nivelul de absorbție al fondurilor europene’, se menționează în opinia CF.
Instituția precizează că, pe partea de cheltuieli, execuția la 10 luni indică o creștere (+9,9%) mai redusă față de cea a veniturilor, dar și o temperare a dinamicii față de nivelul programat (+14,4%). Rectificarea prognozează continuarea acestei tendințe. Pe baza datelor disponibile, CF apreciază că noile coordonate ale construcției bugetare rămân compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025.
‘În 2026, măsurile fiscal-bugetare adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar putea conduce la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare remarcabilă față de nivelul din 2024 și în linie cu angajamentele asumate de România în planul bugetar-structural pe termen mediu. Pentru România, fondurile europene reprezintă o oportunitate pentru dezvoltare, iar accesul la ele înseamnă continuarea investițiilor europene pentru modernizarea țării. La data de 31 octombrie 2025, conform datelor MIPE, rata de absorbție efectivă a fondurilor europene aferente CFM 2021-2027 (rambursări de la Comisia Europeană) era de 11,7% (3,6 miliarde euro). În cazul PNRR, conform datelor MF, la data de 30 septembrie, rata de absorbție efectivă pe componenta granturi (exclusiv prefinanțări) era de 31,6%’, potrivit sursei citate.
Instituția menționează că Guvernul României a revizuit ținta de deficit cash și ESA pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel ambițios dar realizabil în evaluările CF. Potrivit CF, în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB.
‘Corecția bugetară poate fi punctul de inflexiune în restabilirea încrederii în finanțele publice din România, dar procesul este anevoios și va dura mai mulți ani. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de circa 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice. Din păcate, suntem obligați de circumstanțe să fim prociclici în corecția dezechilibrelor (când economia încetinește), fiindcă s-a greșit în politica bugetară în ultimii ani (prin prociclicitate când economia se redresa după pandemie și criza energiei). În România, nivelul veniturilor fiscale este foarte jos (28,7% din PIB în România, față de 35% în Cehia, 35% în Ungaria, 37,5% în Polonia și 40,1% media UE, în anul 2024), fapt ce rezultă și din neglijarea necesității de a avea venituri fiscale care să satisfacă nevoile societății românești. O colectare mai bună a veniturilor fiscale este o problemă de siguranță națională, având în vedere nevoile bugetului public și contextul internațional’, arată instituția.
CF a subliniat în documentele sale că ajustarea deficitului bugetar nu se poate face exclusiv pe partea de cheltuieli și această judecată se verifică în configurația măsurilor inițiate de Guvern.
‘Teza potrivit căreia s-ar putea obține o colectare imediată mult mai bună de taxe și impozite, care să evite schimbări în regimul fiscal, este iluzorie. Și o reducere masivă de cheltuieli bugetare care să evite schimbări în regimul fiscal nu era posibilă, dată fiind urgența corecției. Investițiile publice (ce includ și pe cele finanțate din bani europeni) ar fi, potrivit rectificării bugetare, de circa 7,8% din PIB, ceea ce este de pus în relație și cu faptul că în 2026 se termină finanțarea din PNRR. Aceste investiții atenuează din impactul contracționist al corecției bugetare. Dimensiunea deficitelor gemene singularizează România în cadrul UE. Corecția bugetară este absolut necesară și pentru a menține încrederea în moneda națională. Există o povară suplimentară a creșterii cheltuielilor militare în anii ce vin. Programul SAFE al UE poate ajuta corecția bugetară și întărirea capacității de apărare a României. Reducerea evaziunii fiscale este obligatorie în perioada următoare și este o cale de a reduce deficitul bugetar și după 2026. Reforma ANAF (ce include digitalizarea) este esențială în acest scop’, precizează CF.
De asemenea, CF menționează că măsuri de sprijin pentru unele activități economice se pot practica prin fonduri europene (PNRR și alte programe) și credite fiscale, dar, în ansamblu, corecția bugetului exclude un impuls fiscal pozitiv, iar politica monetară nu poate fi relaxată, având în vedere necesitatea de a preveni presiuni pe moneda națională.
‘Evaluarea cadrului macroeconomic – ce se bazează, în continuare, pe prognoza CNSP din 5 septembrie 2025 – arată relevanța considerațiilor expuse în cadrul primei rectificări bugetare aferente anului 2025, de la finalul lunii septembrie. O absorbție masivă de fonduri europene poate ajuta menținerea economiei în teritoriu pozitiv în 2026’, conform opiniei CF.
Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din acest an a fost pus în dezbatere joi de Ministerul Finanțelor.
