Imensul deficit bugetar şi datoria Italiei, alături de întârzierile în cheltuirea fondurilor europene post-Covid, ar putea eroda încrederea investitorilor, a avertizat Fondul Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters.
Instituţia financiară internaţională a cerut Guvernului de la Roma să ajungă la un excedent primar de aproximativ 3% din PIB, pentru a asigura un declin gradual al datoriei ca procent din Produsul Intern Brut.
Italia intenţionează să aducă deficitul sub pragul UE de 3% din PIB în 2026, în timp ce datoria, a doua cea mai ridicată din zona euro ca procent din PIB, va avea o tendinţă crescătoare spre 140% din PIB până în 2026.
Anul acesta, Executivul estimează un deficit primar de 0,4% din PIB, faţă de 3,4% din PIB în 2023.
„Factorii interni ar putea slăbi creşterea, inclusiv incapacitatea de a finaliza cheltuielile post-pandemie şi implementarea efectivă a reformelor, în timp ce deficitele fiscale încă mari ar putea eroda încrederea investitorilor, slăbind şi mai mult finanţele publice”, avertizează FMI.
Instituţia financiară internaţională consideră că Guvernul de la Roma ar trebui de asemenea să crească vârsta efectivă de pensionare pentru a eficientiza costurile ridicate cu pensiile.
Italia, a treia economie a zonei euro, ar urma să înregistreze o creştere de 0,7% în 2024 şi în 2025, previzionează FMI. Totuşi, „o ajustare fiscală mai rapidă decât era planificată este justificată pentru a reduce nivelul datoriei şi riscurile de finanţare”, consideră FMI.
Instituţia financiară internaţională apreciază că sistemul bancar italian rămâne solid, dar riscurile la adresa stabilităţii ar putea apărea, deoarece politica monetară devine mai puţin restrictivă, iar efectele măsurilor excepţionale se atenuează.
„Actuala creştere a profiturilor băncilor ar trebui folosită pentru a întări rezilienţa la viitoarele potenţiale şocuri, în timp ce finanţarea ar trebui diversificată în mod adecvat”, susţine FMI.
Luna trecută, Guvernul Italiei a înrăutăţit estimările privind creşterea economiei în 2024 şi 2025, reflectând perspectivele internaţionale incerte, şi a avertizat că va creşte nivelul datoriei publice, în pofida eforturilor de reducere a deficitului bugetar.
Documentul economic şi financiar (DEF), care stabileşte obiectivele privind finanţele publice şi economia, dat publicităţii de Trezorerie, relevă că a treia economie a zonei euro va creşte cu 1% anul acesta, faţă de un nivel de 1,2% previzionat în septembrie, deşi cele mai multe organisme independente se aşteaptă la un avans de aproximativ 0,7%. PIB-ul Italiei ar urma să crească anul viitor cu 1,2%, faţă de un nivel de 1,4% previzionat în septembrie.
„Revizuirea a luat în calcul cadrul internaţional şi geopolitic complicat”, a declarat ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, referindu-se la conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.
Pe frontul finanţelor publice, Guvernul Italiei a confirmat că se aşteaptă în 2024 la un deficit bugetar de 4,3% din PIB. Dacă obiectivul va fi realizat, va fi o reducere semnificativă faţă de deficitul bugetar de 7,2% din PIB din 2023, când ţinta oficială a fost depăşită în urma impactului subvenţiilor costisitoare acordate pentru renovarea locuinţelor. Aceste subvenţii din fonduri publice s-au ridicat la aproximativ 219 miliarde de euro în ultimii patru ani, a anunţat Giorgetti.
Pentru 2025, Trezoreria se aşteaptă la un deficit de 3,7% din PIB, faţă de obiectivul anterior de 3,6% din PIB, şi un deficit de 3% din PIB în 2026, peste nivelul de 2,9% din PIB previzionat anterior.
Datoria publică a Italiei, a doua cea mai ridicată din zona euro ca procent din PIB şi motiv de îngrijorare pentru autorităţile UE şi pieţele financiare, va continua tendinţa ascendentă în următorii trei ani, conform celor mai recente prognoze. Aceasta este estimată la 137,8% din PIB anul acesta, faţă de un nivel de 137,3% din raportat în 2023. Datoria va creşte la 138,9% din PIB în 2025 şi la 139,8% din PIB în 2026.
Pentru a ţine sub control nivelul datoriei, autorităţile vor merge mai departe cu planul de a obţine aproximativ 20 de miliarde de euro în urma unor vânzări de active, în perioada 2024 – 2026, a anunţat Giorgetti.
În timpul unei recente audieri în Parlament, ministrul Economiei a admis că se aşteaptă ca Uniunea Europeană să anunţe intrarea ţării în procedura de deficit excesiv.
„Este admis faptul că Executivul comunitar va recomanda Consiliului să iniţieze procedura de deficit excesiv în cazul nostru şi al altor state. Noi, Franţa şi alte 10”, a declarat Giorgetti.
Iniţierea procedurii privind încălcarea dreptului comunitar va obliga Italia să-şi reducă deficitul structural cu minimum 0,5% din PIB pe an.
