România avea, în anul 2025, aproximativ 72.000 de unități sanitare, cu peste 2.000 de unități mai multe față de anul anterior, dintre care 59.000 funcționau în mediul urban și 13.000 în mediul rural, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, rețeaua sanitară a dispus de: 559 spitale, față de 558 spitale în anul 2024; 216 unități sanitare (inclusiv unități asimilate spitalelor) care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, cu 33 unități mai multe decât în anul precedent; peste 16.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 1.100 unități mai multe decât în 2024; 17.800 de cabinete stomatologice independente, cu 331 unități mai multe decât în anul precedent; peste 10.000 de cabinete de medicină de familie, în creștere cu 95 cabinete față de anul 2024.
Dintre cele 775 de spitale și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2025, 361 sunt unități medicale mari, cu peste 100 de paturi, iar 204 sunt unități medicale mici, cu mai puțin de 20 de paturi.
Rețeaua farmaceutică a furnizat servicii printr un peste 10.000 de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice, în creștere cu 102 de unități față de anul 2024, fiecare unitate deservind, în medie, 1.887 locuitori.
Potrivit statisticii oficiale, cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcționat în mediul urban, 6.300 cabinete comparativ cu 4.100 cabinete în mediul rural. Unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulți locuitori comparativ cu un cabinet din mediul urban.
În același timp, INS precizează că asistența medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unități specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale și stomatologice, centrelor de diagnostic și tratament etc., unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.
Rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate și cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenței medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.
În timp ce, în anul 2025, în mediul urban au funcționat 15.300 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost de 14,7 ori mai mic (1.041 cabinete). În consecință, raportat la populația după mediu de rezidență, numărul mediu de locuitori care a revenit unui astfel de cabinet medical a fost de 13,9 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.
Cât privește asistența medicală cu internare, furnizată de unitățile sanitare pacienților, cele 775 spitale și unități asimilate spitalelor au dispus, în anul 2025, de 137.300 de paturi pentru internare continuă (126.800 de paturi în mediul urban și 10.500 de paturi în mediul rural) și de 11.900 de paturi de spital pentru internare de zi (508 paturi în mediul rural).
În anul 2025, numărul pacienților care au beneficiat de serviciile spitalelor și unităților asimilate a fost de 4 milioane, internați în regim de spitalizare continuă și de 6,8 milioane pacienți internați în regim de spitalizare de zi, cu peste 800.000 pacienți mai mulți comparativ cu anul 2024 când au fost tratați 10 milioane pacienți, atât în spitalizare continuă, cât și de zi. Din punct de vedere al asigurării cu paturi, 90,9% din totalul paturilor pentru internare continuă și pentru internare de zi au fost puse la dispoziția populației în spitalele mari (cu peste 100 de paturi fiecare).
Durata medie de spitalizare a fost, în 2025, de 6,8 zile/pacient internat în spital. Pacienții cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă, în medie, 220 zile/pacient în unități medico-sociale. Prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 139,5 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie, 21,9 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.
Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, anul trecut și-au desfășurat activitatea 77.600 medici (inclusiv medici de familie), în creștere cu 3.200 față de anul 2024; 21.400 medici stomatologi, în creștere cu 100 față de anul 2024; 20.800 farmaciști, în scădere cu 400 față de anul precedent; 22.000 asistenți medicali cu studii superioare, în creștere cu 700 față de 2024; 160.700 personal cu pregătire sanitară medie, în creștere cu 2.300 față de anul 2024 și de 77.500 personal sanitar auxiliar, comparabil cu anul 2024.
Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor fiind de 71%, de 66,1% în rândul medicilor stomatologi și de 90,2% în rândul farmaciștilor.
În anul 2025, comparativ cu anul 2024 numărul medicilor specialiști (exclusiv medici de familie) a crescut cu 4,1%. Medicina de familie rămâne specialitatea cu cel mai mare număr de medici (13.227), urmată de medicina internă (3.522), ATI (3.354), pediatrie (3.289) și cardiologie (3.076). La polul opus, printre cele mai puțin reprezentate specialități medicale au fost medicina sportivă (126), medicina nucleară (118) și reabilitare medicală (104).
Distribuția personalului sanitar pe medii de rezidență este determinată de repartizarea teritorială a unităților sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente. Din totalul medicilor, aproximativ 17,1% au fost medici de familie, peste două treimi dintre aceștia desfășurându-și activitatea în mediul urban.
În anul 2025, la fel ca în anul precedent, discrepanțele pe medii de rezidență sunt evidențiate de numărul de locuitori care au revenit principalelor categorii de personal medical. Astfel, în mediul rural au revenit, în medie: 2.335 locuitori la un medic de familie, comparativ cu 1.056 locuitori în mediul urban; 3.838 locuitori la un medic stomatolog, comparativ cu 514 locuitori în mediul urban; 2.487 locuitori la un farmacist, comparativ cu 573 locuitori în mediul urban.
