O parte dintre noile taxe și modificări de legi au intrat în vigoare de la 1 noiembrie, după ce proiectul de lege asumat de Guvern în Parlament a fost declarat constituțional și a primit și aprobarea președintelui Klaus Iohannis. Cealaltă parte urmează să fie aplicată de la 1 ianuarie 2024, dar putem vede deja problemele care se configurează la orizont cu unele modificări, precum cea care limitează plățile zilnice cu numerar.
Principala problemă a limitării plăților cu „bani gheață” sau „cash” este nivelul foarte mare de utilizare a monedei fizice în România. Într-un fel sau altul, cu toții suntem obișnuiți să avem „niște bani” în casă pentru urgențe care pot apărea în orice moment și nu dorim să ne prindă complet nepregătiți. Mai mult, părinții și bunicii noștri sunt, în cea mai mare parte, obișnuiți să își drămuiască bugetul lunar în mod direct, adică prin împărțirea banilor pe categorii. Fizic, nu digital.
De altfel, conform datelor Asociației Române a Băncilor (ARB), aproximativ 40% dintre românii adulți nu utilizează produse și servicii bancare. Cu alte cuvinte, se bazează exclusiv pe moneda fizică, nu pe carduri sau mobil banking. Vorbim aici de persoane care sunt plătite cu bani gheață, așa cum sunt sunt cei cu venituri sub un anumit plafon (4.000 de lei brut, conform ultimelor modificări de legi), adică o sumă la care se încadrează mulți pensionari sau angajați cu salariul minim pe economie. Adică milioane de persoane, fără a mai lua în calcul persoanele plătite la negru sau cei angajați cu ziua. Sau pe cei care încasează pensia sau salariul pe card, dar se duc în aceeași la bancomat și retrag întreaga sumă.
Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată că numerarul în circulație, adică banii aflați în afara sistemului bancar, se ridică la 109,27 miliarde lei la sfârșitul lui septembrie, cu 0,8% mai mult decât în august și cu 9,1% mai mult decât în septenmbrie 2022. Suma reprezintă circa 25% din totalul masei monetare în sens restrâns (M1), care mai include și depozitele overnight, adică banii din conturile curente și depozitele la vedere (din care poți retrage oricând banii). Practic, un sfert din valoarea totală a banilor utilizați frecvent de populație și companii sunt cash, monedă fizică. Raportat la Masa monetară în sens larg (M3), în care sunt incluse și depozitele bancare cu durata inițială de până la doi ani inclusiv (M2), dar și alte instrumente financiare, care se ridică la 640,76 miliarde lei, ponderea cash este mai redusă, de sub 20%. Chiar și așa, însă, ponderea este foarte mare, în condițiile în care plățile electronice din statele dezvoltare ale Uniunii Europene (UE) ajung la 90% sau mai mult.
Combaterea evaziunii fiscale
Restrângerea circulației de numerar nu este o practică răspândită în UE. Ca o consecință a faptului că plățile se fac oricum majoritar electronic, iar evaziunea fiscală este ținută sub control, statele UE nu au nevoie de vreo limitare a plăților cash. România, în schimb, are probleme majore la ambele capitole: și cel de inclusizune financiară și cel de evaziune fiscală. Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că România are cea mai mare evaziune fiscală din UE. „Vreau să vă anunț cu tristețe că avem cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, peste 10% din PIB, respectiv 160 miliarde lei”, a spus Marcel Ciolacu, care explica astfel de ce urmează să fie introduse noile taxe, cum este taxarea cu 70% a veniturilor nedeclarate.
Limitarea plăților cash se înscrie tot în măsurile de combatere a evaziunii. Tranzacțiile realizate prin intermediul sistemului bancar sunt controlabile, sunt „la vedere”, așa cum sunt toate plățile electronice. Un magazin sau un restaurant care încasează prin POS plata pentru produse nu mai poate face evaziune, ci trebuie să justifice prin facturi mărfa comercializată. Digitalizarea sistemului fiscal, prin componenta de legare a tuturor caselor de marcat la serverele ANAF, este tot o măsură de combatere a evaziunii, ca și digitalizarea din interiorul ANAF, care ar permite o verificare mai ușoară a tranzacțiilor celor câteva sute de mii de companii active în economia românească.
Legea de limitare a plăților cash, care a devenit aplicabilă de la 11 noiembrie, prevede că plățile în numerar dintre o companie și o persoană fizică se limitează la 5.000 de lei pe zi, iar între două persoane fizice limita este de 10.000 de lei pe zi. De asemenea, sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăși la sfâșitul zilei valoarea de 50.000 de lei. Ce este în plus trebuie depus la bancă, în caz contrar poate fi amendat cu 25% din valoarea de peste 50.000 lei. Plățile cash către magazinele cash and carry, cum sunt cele de electrocasnice, sunt limitate la 2.000 de lei, iar facturile în numerar achitate de persoane juridice nu pot fi mai mari de 1.000 de lei.
În mod uzual, limitarea nu va avea efecte semnificative asupra populației, care nu cumpără decât rar bunuri a căror valoare depășește 1.000 de lei pe zi. În schimb, este o problemă pentru comercianți, mai ales pentru cei din zona rurală, unde nici plata cu cardul nu este o practică uzuală. Numărul magazinelor din zona rurală se ridică la circa 60.000, conform datelor Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, în sate unde nici nu există bancomate. Unde produsele se mai dau și „pe caiet”, banii se încasează în ziua de salariu sau pensie, iar contabilitatea nu este cel mai important lucru. Iar pentru patronul unui butic drumul până la bancă pentru a depune banii este o cheltuială în plus.
Incluziunea financiară
Câteva date exacte referitoare la infrastructura de plăți din România avem de la compania Mastercard, una dintre companiile principale de tehnologie din industria globală de plăți. Compania a lansat Indicele Plăților Digitale, un instrument de analiză care urmărește evoluția plăților digitale la nivel național. Indicele a fost realizat anul acesta în patru țări: Austria, Croația, România și Ungaria, analizând datele înregistrate la nivelul anului 2022. România a obținut un scor de 56 din 100 de puncte, rezultat calculat pe baza punctajelor individuale ale celor trei sub-indici: 70 pentru Infrastructură, 55 pentru Cunoștințe și 44 pentru Utilizare. Comparativ, pentru Infrastructură, Austria a obținut 80 de puncte, Croația 79 și Ungaria 76.
„Accesul românilor la servicii financiare este încă scăzut comparativ cu media europeană de 93%, ponderea populației bancarizate ajungând la 69% în 2022, de la 60% în 2021. Cererea de tehnologii de plată digitale este însă în creștere. Cele mai populare soluții sunt plata cu cardul, plata la POS și salvarea datelor cardului, soluții disponibile de mai mulți ani pe piață, asociate cu un grad ridicat de conștientizare în rândul consumatorilor”, spune Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România și Croația, care mai arată că rata de acceptare, de două terimi din totalul pieței, este încă navalorificată. „Elemente precum creșterea populației bancarizate, introducerea de noi soluții de plată pe piață și implementarea strategiilor de transformare digitală vor stimula dezvoltarea infrastructurii de plăți digitale”, a mai declarat Cosmin Vladimirescu.
În 2022, rata de acceptare în rândul comercianților locali a înregistrat o creștere de aproximativ 80.000 de terminale POS conform statisticilor BNR. Micii comercianți acceptă plata cu cardul pentru a-și păstra competitivitatea, stimulați de cererea din partea consumatorilor și de evoluția pieței. Însă, cu toate că soluția mPOS, ce permite utilizarea telefoanelor mobile ca terminale POS, este disponibilă pe piață, în prezent există numai 18 terminale POS la 1.000 de locuitori adulți, echivalentul a jumătate din media europeană de 36 de terminale la 1.000 de locuitori.
