Planul Național de Redresare și Reziliență este o șansă enormă, fără de care nu ar fi putut fi făcută digitalizarea finanțelor publice, dar acest proces nu se încheie odată cu PNRR, scopul fiind acela de a crea un hub, un sistem digitalizat care să răspundă nevoilor și să fie permanent updatabil, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
‘S-a vorbit enorm de mult în ultimii ani despre digitalizarea Ministerului de Finanțe, despre digitalizarea ANAF. Această dezbatere a fost atât de prezentă în spațiul public, în termeni generali, încât cumva s-a ajuns la o saturație. Aveam, la un moment dat, linii bugetare care prevedeau resurse suplimentare, venituri suplimentare, care să vină din digitalizare, care nu s-au materializat niciodată. Deci această prezență în spațiul public a digitalizării cumva ca o speranță a unor venituri viitoare nu ne-a ajutat, pentru că ea trebuie însoțită de content. Și contentul întotdeauna vine cu foarte multă muncă, e o chestiune minuțioasă, e o întreagă bătălie în interiorul birocrației să faci câte o schimbare, astfel încât să ai un rezultat final. Ce putem să spunem e următorul lucru: PNRR-ul e o șansă enormă, fără de care n-am fi putut să facem digitalizarea finanțelor publice’, a explicat Nazare la Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025.
Astfel, a adăugat el, o dovadă în acest sens este faptul că programul cu Banca Mondială din 2018 a fost abandonat, tocmai ‘pentru că era cumva opțiunea noastră’, iar PNRR a venit cu bani, chiar mai mulți față de nevoile cerute la momentul respectiv.
‘Întotdeauna birocrația transmitea: nu putem că n-avem bani, nu putem că n-o să avem bani, nu putem că n-o să primim bani, nu putem pentru că nu primim bani suficienți. PNRR-ul a fost soluția prin care n-a mai existat această problemă. Au fost bani, au fost suficienți, au fost mai mulți bani raportat la nevoile cerute de atunci. Acum suntem patru ani mai târziu și putem spune că, cel puțin din punctul de vedere al Ministerului de Finanțe și ANAF, vom îndeplini toate milestone-urile și target-urile’, a explicat ministrul Finanțelor.
Acesta a subliniat că Finanțele își îndeplinesc target-ul din PNRR, însă digitalizarea nu se finalizează în momentul în care se închide PNRR-ul, iar scopul trebuie să fie ‘să creăm un hub, un sistem digitalizat care să răspundă nevoilor și să fie permanent updatabil’.
‘Ce-am făcut până acum? Am conectat baze de date, multe baze de date, 11 baze de date, și continuăm. Este un proces foarte laborios, de curățare a datelor din aplicații vechi, să le introducem în noile aplicații, să construim o infrastructură care să funcționeze împreună, toate aceste baze de date să comunice, toate aplicațiile, peste 500-600 de aplicații care funcționează împreună. Este un sistem foarte complex. Target-ul este ca în vara anului viitor să avem milestone-urile îndeplinite și la finalul anului viitor să avem întregul proces finalizat’, a precizat șeful de la Finanțe.
El a adăugat că vor fi însă multe proiecte unde se vor vedea rezultate pe parcurs, precum softul cu inteligență artificială care targetează frauda carusel. În aceeași aplicație există și un alt soft unde sunt urmăriți anumiți indicatori de risc care nu sunt limitativi.
‘Avem un prim set de indicatori de risc care sunt agreați, dar peste acești indicatori se adaugă alți indicatori de complexitate. Și aici trebuie foarte bine insistat. Indicatorii de risc nu sunt o chestie care ține de digitalizare. Ei țin foarte mult de dorința autentică a birocrației, a zonei administrative care gestionează sistemul, de a îmbunătăți filtrele pe care le introducem. Deci acest lucru cred că contează foarte mult și se vede. Spre exemplu, am făcut numai în noiembrie 207 controale folosind aceste instrumente. Sunt creanțe fiscale de 11 milioane de lei. În total, în ultimele luni, avem peste 200 de milioane creanțe fiscale pe care le-a instituit ANAF-ul folosind astfel de instrumente. Ca atare, ele funcționează. Să nu ne așteptăm că din aceste instrumente, peste noapte, rezultatele vor fi copleșitoare. Eu zic că sunt bune pentru momentul în care suntem’, a punctat Alexandru Nazare.
Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025, organizat de Edge Institute, a reunit, în premieră, lideri internaționali care au contribuit la transformarea digitală a administrațiilor publice din alte state, dar și decidenți români care pot continua această schimbare în România.
