Volatilitatea forintului ungar a crescut sprijinul pentru introducerea monedei euro în rândul investitorilor germani din Ungaria, până la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, potrivit rezultatelor unui sondaj publicat miercuri de Camera Germano-Ungară de Comerţ şi Industrie, informează Reuters.
Guvernul condus de premierul Viktor Orban nu are o dată ţintă pentru adoptarea euro, iar Cabinetul de la Budapesta a respins ideea aderării la zona unică înainte ca standardele de viaţă ale ungurilor se apropie de cele din Uniunea Europeană, la care Ungaria a aderat în urmă cu două decenii.
Banca Naţională a Ungariei, care marţi a redus dobânda cu 50 de puncte de bază, până la 7,75%, a avertizat recent că Ungaria a evitat o criză monetară la finele lui 2022, când prăbuşirea forintului a forţat banca centrală să majoreze dobânzile în regim de urgenţă.
Sondajul realizat de Camera Germano-Ungară de Comerţ şi Industrie arată că 73% dintre cei 241 de investitori intervievaţi în perioada 19 februarie-20 martie sprijină adoptarea euro în Ungaria, acesta fiind cel mai ridicat nivel al sprijinului înregistrat după 2011 şi totodată o creştere semnificativă faţă de minimele de aproape 50% înregistrate în 2016 şi 2017.
„Acesta este rezultatul volatilităţii ridicate a cursului de schimb înregistrat în ultima perioadă. Am văzut un trend similar în timpul crizei financiare din 2009”, se arată în concluziile sondajului. Atunci, sprijinul pentru aderarea la euro a Ungariei a fost de 94%.
Camera Germano-Ungară de Comerţ şi Industrie subliniază că sprijinul pentru euro este mai mare în rândul companiilor cu necesităţi mari de importuri şi mai redus în rândul exportatorilor.
Sondajul arată că perspectivele pentru economia ungară în rândul respondenţilor s-a îmbunătăţit, comparativ cu situaţia din urmă cu un an, iar în acelaşi timp companiile sunt mai optimiste când vine vorba de perspectivele pentru propriile afaceri. Cu toate acestea, sondajul arată că aproape jumătate dintre respondenţi sunt nemulţumiţi de incertitudinea legală din Ungaria pe fondul unei deteriorări generale a predictibilităţii politicilor economice, ca urmare a intervenţiei din ce în ce mai mari a guvernului în evoluţiile pieţei.
