Indemnizaţiile pentru unele categorii de funcţii de demnitate publică, pentru care nu este reglementat nivelul de salarizare prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, ar putea fi menţinute anul viitor la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2023, conform notei de fundamentare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă publicat joi de Ministerul Finanţelor.
„Prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă se propune ca pentru categoriile de funcţii de demnitate publică pentru care nu este reglementat nivelul de salarizare prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în anul 2024, indemnizaţiile să fie menţinute la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2023”, se spune în document.
Totodată, MF propun ca personalul din sistemul de justiţie care a beneficiat în cursul anului 2023 de majorarea salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare prin acte administrative emise de ordonatorii de credite să nu beneficieze în anul 2024 de majorarea acestor drepturi cu 5%.
„Întrucât bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă principalul instrument de previziune şi urmărire a echilibrului financiar anual al operatorilor economici se propune ca bugetele de venituri şi cheltuieli să fie transmise la Ministerul Finanţelor în vederea avizării în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a legii anuale a bugetului de stat şi se aprobă, în condiţiile alin. (1) – (3) în termen de 150 zile de la data intrării în vigoare a legii anuale a bugetului de stat”, se mai arată în nota de fundamentare.
De asemenea, prin acest proiect s-a reglementat ca pentru operatorii economici nou înfiinţaţi, în condiţiile legii, bugetele de venituri şi cheltuieli să se aprobe până la finele exerciţiului financiar al anului curent. Estimarea indicatorilor economico-financiari prin bugetele de venituri şi cheltuieli după data aceasta implică eliminarea caracterului previzional al bugetului şi posibilitatea unei analize a performanţelor manageriale în funcţie de gradul de realizare a obiectivelor de performanţă.
„Aprobarea unui buget de venituri şi cheltuieli trebuie să aibă loc înainte de efectuarea cheltuielilor, motiv pentru care considerăm că aprobarea bugetului după data propusă, respectiv 150 de zile de la aprobarea legii anuale a bugetului de stat ar presupune confirmarea indicatorilor economico-financiari realizaţi. Pentru a avea un tratament unitar cu celelalte categorii de entităţi publice se propune prorogarea până la data de 30 iunie 2024 a termenului de implementare la nivelul agenţiilor/autorităţilor/instituţiilor publice autonome a măsurilor stabilite la art. XLVII din Legea nr. 296/2023”, se precizează în proiect.
În plus, în nota de fundamentare se prevede că, potrivit prevederilor art. 13 din Legea-cadru nr. 153/2023 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, indemnizaţiile persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică se stabilesc prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare prevăzut în anexele la lege cu valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.
Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 s-a reglementat nivelul de salarizare aferent anului 2024 doar pentru o categorie de funcţii de demnitate publică, ceea ce presupune
că pentru celelalte categorii nu există reglementare specială cu privire la nivelul de salarizare pentru acest an. În anul 2023, prin acte administrative emise de ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor din sistemul de justiţie au fost majorate drepturile salariale ale personalului din cadrul acestui sistem, în medie cu 25%, explică MF.
„Având în vedere faptul că Băncile de Dezvoltare din România sunt înfiinţate în temeiul Legii 207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii şi funcţionării băncilor de dezvoltare din România, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi înfiinţarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare prin Hotărârea de Guvern nr.1204/2022 cu modificările şi completările ulterioare, având ca acţionar unic Statul Român prin Ministerul Finanţelor, aprobarea Actului Constitutiv al Băncii prin Hotărârea Guvernului nr. 1113/2023 şi înmatricularea acesteia în Registrul Comerţului ca instituţie de credit, persoană juridică română de drept privat, în vederea asigurării unui cadru legal coerent aplicabil instituţiilor de credit şi ţinând cont de faptul că legislaţia specifică aplicabilă Băncilor de Dezvoltare cât şi regulamentele emise de către Autoritatea de Supraveghere, BNR reglementează cadrul specific atât în ceea ce priveşte disciplina financiară a instituţiilor de credit cât şi în ceea ce priveşte funcţionarea acestor instituţii, se impune modificarea şi completarea articolului 2, lit. a) din OG 26/2013 privind privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, cu modificările şi completările ulterioare, prin introducerea legislaţiei aplicabilă Băncilor de Dezvoltare”, se arată în document.
Conform sursei citate, legislaţia privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară nu este în concordanţă cu prevederile legislaţiei aplicabile băncilor de dezvoltare, dar nici cu obiectivele stabilite acestor instituţii de credit, de dezvoltare socio-economică şi regională în România prin promovarea investiţiilor şi facilitarea accesului la finanţare pentru beneficiarii eligibili în acele sectoare în care au fost identificate disfuncţionalităţi ale pieţei financiare şi decalaje se finanţare, în scopul atenuării şi reducerii lor prin desfăşurarea de activităţi de dezvoltare. Băncile de dezvoltare nu urmăresc maximizarea profitului, subliniază MF.
În prezent, Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte termenele până la care operatorii economici prezintă, în vederea aprobării, bugetele de venituri şi cheltuieli, organelor administraţiei publice centrale ori locale, după caz, în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea sau în portofoliul cărora se află sau
Adunării Generale a Acţionarilor, după caz. Bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici, reprezintă un instrument managerial strategic, o previziune a indicatorilor economico-financiari dar şi a procesului investiţional ce urmează a fi dezvoltat într-un exerciţiu
financiar.
De asemenea, Ordonanţa Guvernului nr.26/2013 nu stabileşte un termen până la care se aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli, ceea ce în practică, conduce la situaţia în care, în luna decembrie a anului curent să fie transmise spre aprobare bugete de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici.
„În aceste condiţii, decizia luată de autorităţile competente presupune, în fapt, o ratificare a cheltuielilor efectuate în cursul unui an de către operatorii economici, ceea ce, în opinia noastră, nu mai poate fi considerată ca fiind o aprobare de buget de venituri şi cheltuieli”, se mai spune în document.
