Anul trecut a adus rezultate contradictorii în zona telecomunicațiilor, cu sectoare și jucători care s-au confruntat cu scăderi, provocări și neîmpliniri, dar și cu zone și companii care și-au continuat creșterea, uneori într-un ritm mai accelerat decât cel anticipat.
Cei mai mulți români recunosc că nu-și mai pot imagina viața fără un smartphone de pe care să poată suna sau să fie sunați oricând și oriunde și de pe care să aibă instantaneu acces la Internet sau fără un televizor cu zeci de canale și acces la servicii de streaming. Faptul că aproape că nu mai există compatrioți fără abonament de mobil, cablu și Internet se simte și la nivelul sectorului telecom. Unde, după mulți ani de mers doar în sus, în ultima vreme creșterea s-a temperat sau chiar a început să facă pași în spate.
Conform ultimelor date disponibile de la Agenția pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), la 30 iunie 2023 erau active în România 23,4 milioane de cartele SIM (cu circa 1% în plus față de în urmă cu un an). 15,4 milioane din ele erau abonamente (cu aproximativ 6% mai multe față de cele 14,5 milioane înregistrate la mijlocul lui 2022), în timp ce opt milioane erau cartele pre-plătite (în scădere cu aproape 10% comparativ cu un an mai devreme). În ciuda creșterii numărului de utilizatori, traficul de voce în rețelele mobile s-a redus cu circa 1% în primul semestru al anului trecut față de perioada similară a lui 2022, în timp ce numărul de SMS-uri trimise a scăzut cu peste 20% în același interval (de la 934 de milioane la 749 de milioane). ”În medie lunară, un locuitor a efectuat din rețelele mobile 89 apeluri cu o durată cumulată de 4 ore și 27 minute și a transmis doar 16 mesaje SMS în primul semestru al lui 2023”, arată ANCOM.
Telefonul fix se îndreaptă spre muzeu
O scădere accentuată s-a înregistrat și în sectorul telefoniei fixe, unde la 30 iunie 2023 erau 1,62 de milioane de abonați și 2,08 milioane de linii telefonice active (cu circa 15% mai puțin decât în urmă cu un an), reducerea cea mai mare având loc la nivelul abonaților casnici. În același timp, traficul total de voce efectuat din rețelele fixe s-a diminuat cu aproape 20% în același interval, arată datele ANCOM.
Și cotele de piață ale principalilor furnizori au variat, cu Orange scăzând de la aproape 36% la 30 iunie 2022 la circa 33% un an mai târziu, cu Vodafone rămânând la circa 28,5% și cu Digi urcând de la 19% la 23%. Schimbări au fost și în zona de telefonie fixă, cu Orange și recent preluata divizie de fix a Telekom scăzând de la aproape 45% cotă de piață la finele primului semestru din 2022 la circa 39% un an mai târziu, cu Digi urcând de la 34% la aproape 39% în aceeași perioadă și cu Vodafone rămânând constant, undeva puțin peste 16% din totalul de abonați.
De altfel, în zona de telefonie, utilizatorii locali au fost mai nestatornici ca niciodată în 2023. Peste 1,5 milioane de numere au fost portate în altă rețea, fiind astfel înregistrat cel mai înalt nivel din 2008, de când a fost lansat acest serviciu. 96% din portări (respectiv 1,47 de milioane) au fost înregistrate în zona telefoniei mobile, cu Digi (RCS & RDS) fiind furnizorul care a primit cele mai multe numere (circa 866.000), urmat la mare distanță de Vodafone cu aproape 290.000, Orange, cu un total de 203.000, și Telekom, cu circa 111.000. În zona de telefonie fixă au fost portate anul trecut doar 68.000 de numere (în scădere cu 16% față de 2022), cu RCS & RDS (24.000), Orange (13.000) și Vodafone (12.000) ca principali destinatari.
Internetul, cu toată viteza înainte
Tot la 30 iunie 2023 numărul de conexiuni de internet fix ajunsese la aproape 6,5 milioane (aproape 5% în plus față de mijlocul lui 2022), ritmul de creștere fiind mai accentuat în mediul rural decât în cel urban. În continuare există o diferență între cele două zone, la oraș rata de penetrare a conexiunilor la Internet fix fiind de aproape 85% din gospodării, față de doar 71% la sate. Totodată, numărul conexiunilor cu fibră optică până în locuinţă/sediu (FTTH) a depășit la mijlocul anului trecut 4,7 milioane, însemnând o creștere anuală de 14%, iar viteza de conexiune este în continuare impresionantă, cu peste 91% din abonați având acces la viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps, din care 29% cel puțin 1 Gbps. ANCOM a mai dezvăluit că traficul total de internet fix a crescut cu 23%, traficul mediu lunar per locuitor atingând în semestrul întâi al lui 2023 nivelul de 80 GB, adică aproape 2,7 GB/zi. Și în acest sector cotele de piață au variat, cu Orange și divizia de fix a Telekom scăzând de la peste 21% la 30 iunie 2022 la 18% un an mai târziu, cu Digi urcând în aceeași perioadă de 64% la 68% și cu Vodafone scăzând cu circa 0,5 puncte procentuale, până la puțin peste 11%.
În același interval numărul conexiunilor active la internet mobil aproape a stagnat, crescând cu puțin peste un procent, până la circa 21,3 milioane, însă numărul conexiunilor 5G a crescut de aproape patru ori, depășind 1,5 milioane (7% din total). Traficul de internet mobil a crescut și el semnificativ (cu aproape 25%), iar media lunară per locuitor a depășit 9 GB, adică peste 300 MB/zi.
Și aici s-au schimbat ușor cotele de piață, cu Orange pierzând din nou un număr destul de mare de clienți (coborând de la 41% la 38%), Vodafone și Telekom Mobile scăzând, respectiv crescând cu circa 0,5 puncte procentuale, și din nou cu Digi urcând de la 22% la aproape 26% din iunie 2022 până în iunie 2023. „Orange nu a avut un an prea bun, iar preluarea diviziei de fix a Telekom nu a avut rezultatele scontate. În cazul lor, cum se întâmplă, de altfel, destul de des în astfel de situații, unu plus unu nu a făcut doi. Și, după cum am discutat cu unii din oficialii Orange în România, se pare că, în contextul unei piețe mature și cu puțini diferențiatori, le va fi destul de greu să compenseze scăderile înregistrate”, ne spunea de curând, sub protecția anonimatului, vicepreședintele unei firme din zona IT&C care furnizează diverse servicii către grupul francez de telecom.
Bătălia prețurilor
Datele ANCOM mai arată că și în zona de retransmisie TV s-au înregistrat schimbări, cu numărul total de abonați înregistrând o foarte ușoară scădere, cu numărul utilizatorilor de antene DTH reducându-se de la circa 1,3 milioane la un milion, reducere compensată aproape în totalitate de creșterea de la 6,4 la 6,7 milioane a celor conectați la rețelele de cablu TV. Rata de penetrare a gospodăriilor a rămas constantă și foarte ridicată (peste 104%), în timp ce în zona cotelor de piață Digi a crescut de la 67% la peste 71%, în timp ce Orange și Telekom fix a scăzut de la 17% la 14%, iar Vodafone a pierdut și ea aproape un punct procentual.
În ciuda ratei ridicate a inflației, veniturile în lei ale firmelor din telecom s-au redus ușor în primul semestru al lui 2023 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior (de la 8,38 miliarde la 8,34 miliarde de lei), cu veniturile din telefonie mobilă scăzând cu circa 11%. Pentru acest fapt ar putea fi responsabile atât reducerile de tarife practicate de unele companii pentru a atrage clienți, cât și faptul că unul dintre jucători a adoptat o poziție de non-combat. „Fostul Cosmote, actualul Telekom Mobile, se pregătește de vânzare și, în consecință, a avut anul trecut o poziție de conservare și noncompetitivă pe piață”, explică analistul Nicolae Oacă. El mai spune că speră ca Telekom să fie achiziționat de o firmă nou intrată în zona de telefonie mobilă în România, pentru a stimula competiția. „Asta mai ales că, deși nivelul de concurență este încă bun, majoritatea diferențiatorilor de altădată, cum ar fi aria de acoperire sau numărul de minute sau GB de Internet, au cam dispărut, singurul rămas în picioare fiind prețul. România este o piață sensibilă la acest aspect și asta explică creșterea din ultimii ani a Digi în detrimentul competitorilor”, arată el.
Oacă nu este foarte optimist în ceea ce privește evoluția sectorului telecom în 2024, mai ales din perspectiva reglementatorului. ”Încă de anul trecut incompetența celor numiți pe criterii politice la ANCOM și-a spus cuvântul și funcționarea instituției a avut de suferit. Iar faptul că anul acesta avem alegeri va face ca politicienii să se concentreze pe conservarea pozițiilor și nu pe problemele domeniului”, crede el.
