Uniunea Europeană (UE) a semnat duminică un „parteneriat strategic” în valoare de 7,4 miliarde de euro cu Egiptul, în plină criză economică, în special în domeniile energiei şi al migraţiei, provocând îngrijorare în rândul militanţilor pentru apărarea drepturilor omului, relatează AFP.
Acordul a fost semnat duminică seara, la Cairo, de preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de cinci şefi de stat şi de guvern europeni.Acordul prevede „cinci miliarde de euro de împrumuturi, dintre care un miliard vărsat înainte de sfârşitul lui 2024, 1,8 miliarde investiţii, 400 de milioane de pentru proiecte bilaterale şi 200 de milioane pentru programe referitoare la migraţie”, a declarat un înalt responsabil al Comisiei Europene sub acoperirea anonimatului.
Prin acest acord, „ridicăm relaţia între Uniunea Europeană şi Egipt la statutul de parteneriat strategic global”, şi-a exprimat satisfacţia Ursula von der Leyen, „mergând de la comerţ la energii decarbonizate şi trecând prin gestionarea migraţiei”.
Acest aflux de fonduri – care se va derula până la sfârşitul lui 2027 – este o gură de oxigen pentru Egipt, care traversează în prezent cea mai gravă criză economică din istoria sa.
El se adaugă altor ajutoare financiare primite de Cairo, respectiv 35 de miliarde de dolari injectaţi de Emiratele Arabe Unite şi credite suplimentare de cinci miliarde de dolari din partea Fondului Monetar Internaţional.
Egiptul îşi consacră o bună parte din resurse returnării datoriei sale externe, care s-a triplat într-un deceniu şi a ajuns la aproape 165 de miliarde de dolari.
„Egiptul mizează în special pe gazul său natural pentru a obţine venituri în monede străine şi UE vrea să coopereze pentru a fi şi mai puţin dependentă de gazul rusesc”, a afirmat înaltul responsabil european.
Din delegaţia europeană în Egipt fac parte preşedintele cipriot Nikos Christodoulides, precum şi premierii grec Kyriakos Mitsotakis şi italian Giorgia Meloni, mari parteneri ai Egiptului în exploatarea zăcămintelor de gaz din Mediterana.
Din delegaţie mai fac parte cancelarul austriac Karl Nehammer şi premierul belgian Alexander De Croo.
Toţi aceşti lideri au discutat la Cairo despre conflictele din Sudan, din Libia şi din Gaza, unde Israelul a făcut să crească presiunea asupra Cairo dând asigurări că va merge mai departe cu planurile sale de invadare a Rafah, la porţile Egiptului, unde se află peste 1,5 milioane de palestinieni, strămutaţi din cauza războiului.
UE vrea să coopereze cu Egiptul – cea de a 136-a ţară din 142 în clasamentul mondial al statului de drept întocmit de World Justice Project – în domeniile „securităţii, combaterii terorismului şi a protecţiei frontierelor”, a mai spus sursa citată.
Capitolul referitor la migraţie este de acelaşi tip cu cel semnat în iulie cu Tunisia: europenii aşteaptă ca ţările de origine sau de tranzit pentru migranţi să stopeze plecările şi să-i reprimească pe cetăţenii lor care se află fără forme legale în UE.
Din punctul de vedere al ONG-ului Refugees Platform in Egypt (RPE), „UE vrea să subcontracteze ţărilor din Africa de Nord, şi în special Egiptului (…), restricţionarea libertăţii de circulaţie a migranţilor”.
„Schema este aceeaşi cu a acordurilor dubioase ale UE cu Tunisia şi Mauritania: opriţi-i pe migranţi, ignoraţi abuzurile”, alertează la rândul său Human Rights Watch (HRW).
Cu trei luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, în care sondajele prezic un avans al extremei drepte, liderii europeni încearcă să-şi afişeze fermitatea privind imigraţia ilegală.
„Trebuie să fim parteneri pentru a elimina migraţia ilegală”, în special „creând perspective şi locuri de muncă pentru tineri”, a declarat premierul belgian, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia Consiliului UE.
