Cea de-a 14-a ediţie a Black Friday, eveniment ce se va desfăşura în principal pe 8 noiembrie, va aduce încasări istorice pentru retailerii din România, de peste jumătate de miliard de euro, însă şi o scădere semnificativă a numărului de produse vândute faţă de anii trecuţi, arată o analiză a companiei de consultanţă Frames.
Această evoluţie reprezintă un efect direct al inflaţiei, în condiţiile în care România are cea mai mare creştere a preţurilor din UE.
Potrivit estimărilor companiei, după un an 2023 în care Black Friday a generat încasări de aproximativ 450 milioane de euro (la nivelul întregii luni noiembrie /online&offline), în 2024 se estimează o atingere a bornei de 500 milioane de euro.
Black Friday a debutat deja în unele magazine, însă punctul culminant va fi pe 8 noiembrie, ziua în care cei mai mulţi jucători din IT & C, fashion, food, beauty, home&deco, servicii etc. vor organiza campanii speciale de reduceri de preţuri.
„Creşterea vânzărilor de Black Friday are legătură, în mod direct, cu creşterile de preţuri de la precedentul eveniment de shopping care, pe unele sortimente, mai ales pe zona de fashion şi beauty, au depăşit 20-30%. O cifră de afaceri mai mare nu înseamnă neapărat că firmele vor face profitul înregistrat în anii de boom economic, asta pentru că volumul mărfurilor vândute va fi, mai mult ca sigur, mai mic decât cel din anii trecuţi”, arată analiza Frames.
Potrivit estimărilor analiştilor, comanda medie plasată de Black Friday va fi de aproximativ 500 de lei, cu 50 de lei peste cea din 2023.
Cele mai multe comenzi vor fi plasate în mediul online, pe site-urile principalilor jucător din piaţă. Aceştia se aşteaptă ca, pe perioada Black Friday, să înregistreze vânzări de 3-4 ori mai mari decât într-o perioadă normală.
Estimările companiilor din zona de retail (fashion, IT&C, bricolaj, beauty, food etc.), cu care compania de consultanţă colaborează, arată că în focusul vânzărilor de Black Friday 2024 se vor afla produsele de îmbrăcăminte şi încălţăminte, alături de cele din zona de beauty.
Focusul pe sărbătorile de iarnă va aduce un plus de vânzări şi pentru produsele alimentare neperisabile necesare pentru masa de Crăciun, de la ingredientele pentru cozonac la băuturi şi dulciuri.
„Având în vedere dinamica inflaţiei, focusul majorităţii clienţilor va fi pe cumpărarea unor produse de care au cu adevărat nevoie sau despre care se gândesc să le cumpere acum până să se scumpească, de la îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru sezonul rece la alimente şi băuturi pentru sărbătorile de Crăciun. Goana după promoţii o vom vedea mai ales în zona produselor de larg consum, de la alimente la băuturi şi mai puţin la electronice şi electrocasnice acolo unde am trecut deja de vârful ciclului clasic de schimbare, odată la 8-10 ani, manifestat în principal în pandemie”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames, citat în comunicat.
La fel ca anul trecut, unul dintre principalii catalizatori ai cererii de Black Friday va fi teama de scumpiri, dincolo de fenomenul FMO (fear of missing out/ teama de a rămâne pe dinafară).
Potrivit analiştilor, faptul că media achiziţiilor per cumpărător nu va creşte substanţial faţă de 2023 arată nu că preţurile au stagnat, ci că oamenii vor căuta produse mai ieftine, poate nu atât de valoroase sau importante ca în trecut.
„Mare atenţie la condiţiile de vânzare în rate, prin intermediul IFN-urilor. Creditele cu dobândă zero, dacă nu sunt plătite ratele la timp, pot atrage dobânzi uriaşe. De asemenea, este important ca oamenii să citească cu atenţie orice contract de creditare cu un IFN, pentru că este posibil să ascundă nişte costuri surprinzătoare, de la cele de gestiune a creditului, la dobânzi împovărătoare pentru întârzierea ratei”, avertizează Negrescu.
Pentru majoritatea clienţilor de Black Friday, telefonul va fi principala modalitate prin care vor face cumpărături de Black Friday 2024.
Potrivit datelor companiei de consultanţă, trendul achiziţiilor pe smartphone s-a extins semnificativ în ultimii ani. Dacă acum doi ani, comenzile de Black Friday de pe telefonul mobil le-au depăşit pe cele de pe desktop (64,1%), în 2024 vor trece de nivelul de 70%.
Potrivit analizei, comportamentul de consum al clienţilor online s-a schimbat semnificativ iar oamenii nu mai cumpără neapărat după preţ ci se uită şi la istoricul de preţ, la calitatea produselor, la timpul/costul de livrare şi, foarte important, la posibilitatea de retur.
Potrivit Raportului European Ecommerce 2024, citat în comunicat, România se clasează pe locul 3 între statele membre UE din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte valoarea comerţului electronic, după Polonia şi Cehia.
În 2023, comerţul electronic românesc de bunuri şi servicii a atins valoarea de 10,6 miliarde de euro, reprezentând 3,32% din PIB, în creştere faţă de anul precedent (3,17% din PIB).
„Există un potenţial semnificativ de extindere în adoptarea cumpărăturilor online, cu 50% din populaţie efectuând cel puţin o comandă online în 2023. Această statistică indică oportunităţi majore pentru dezvoltarea sectorului de comerţ electronic, atrăgând interesul tot mai multor companii, atât locale, cât şi internaţionale. Pentru 2024, estimările din raport indică o creştere spre 10% a vânzărilor online de bunuri şi servicii, sectorul urmând să ajungă la 11,7 miliarde de euro, echivalentul a 3,42% din PIB. Se anticipează că procentul populaţiei care va efectua cumpărături online va ajunge la 55%, reflectând tendinţa de digitalizare şi preferinţa tot mai mare a consumatorilor români pentru comerţul online”, se mai precizează în documentul citat.
