Promovată de câțiva ani în rândul statelor dezvoltate, țara noastră experimentează și partea mai puțin plăcută a acestei evoluții: prețuri mai mari, profituri mai mici și scăderea atractivității pentru investitori.
Când a ajuns în România în 1992, Maurizio tocmai vânduse o casă pe care o moștenise în nordul Italiei. „Cu banii ăia puteai, la vremea aceea, să cumperi o scară întreagă de bloc în București, atât de mare era diferența de preț în zona imobiliară. În afară de asta, m-a mai frapat cât de mult loc era pe piață – în aproape orice domeniu nu exista competiție reală și aproape orice investiție avea șanse de succes”, își amintește el. Omul de afaceri povestește că, la început, a decis să importe diverse produse de larg consum (mai ales dulciuri și cosmetice) din Italia: „Erau în general mărfuri ieftine, căci puterea de cumpărare a românilor era mică. Dar se vindeau bine, deși adaosul ajungea uneori la 300-400%, căci erau semnificativ mai bune decât cele turcești care dominau piața pe atunci”. Au urmat investiții în producție sau în imobiliare, dar și importuri de încălțăminte sau de articole sanitare.
În ciuda diversificării portofoliului, Maurizio spune că, pe an ce trece, este tot mai greu să reziste pe piață. „În zona de producție costurile au crescut masiv, iar să găsești personal calificat și serios e tot mai dificil. În comerț concurența este atât de mare și marjele de profit atât de mici încât e foarte greu să faci față. În imobiliare ce se mai fac bani, dar și acolo piața este din ce în ce mai aglomerată și câștigurile sunt tot mai mici”, explică el.
Statistici greu de contrazis
Ceea ce simte omul de afaceri de origine italiană este confirmat de numeroși colegi de-ai lui din comunitatea de business: economia României a devenit treptat una foarte concurențială, cu o piață aglomerată, pe care este greu să pătrunzi și încă și mai greu să te menții, și unde ratele de recuperare a investițiilor sunt din ce în ce mai scăzute.
Un recent raport dat publicității de Consiliul Concurenței pare să susțină aceste observații. „Anul 2024 reprezintă primul an în care numărul întreprinderilor la nivel național a înregistrat o scădere, de 0,2% comparativ cu anul precedent, după creșterea accentuată înregistrată în anul 2023”, se arată în document, care mai precizează și că tendința de scădere a profitabilității companiilor locale s-a menținut. „În 2024 a continuat scăderea profitului total, scădere începută în anul 2023, care a întrerupt tendința crescătoare a acestui indicator din perioada 2017-2022. Simultan, pierderea totală acumulată de firmele din România s-a accentuat în 2023 și 2024”, arată studiul Consiliului Concurenței. Acesta mai dezvăluie și că în 2024 numărul companiilor profitabile a scăzut cu aproape 21.000, ceea ce pare să indice că este tot mai dificil să operezi pe piața locală.
O altă schimbare pe care o simt cei care activează de mult în zona de business autohtonă este în ceea ce privește nivelul de reglementare și, mai ales, de implementare a regulilor și condițiilor. „Acum 25-30 de ani nu existau reglementări prea clare și, chiar dacă erau, aproape nimeni nu le respecta. În cel mai rău caz plăteai niște șpăgi și scăpai cu fața curată. De când am intrat în UE legile sunt tot mai drastice și, pe măsură ce trec anii, nici să dai mită nu mai e la fel de simplu. Unii nu iau sub nici un chip, ba chiar riști să te denunțe. Așa că, în destule cazuri, mai sigur e să te conformezi”, explică bucureșteanul Daniel T., care se prezintă drept „veteran a domeniului horeca”.
Jumătatea plină?
Pentru consumatori, un efect pozitiv al competiției acerbe ar putea fi scăderea sau, cel puțin, ținerea sub un anumit control a prețurilor. În teorie, așa ar trebui să se întâmple și putem da oricând exemplul industriei telecom, unde avem de ani buni printre cele mai reduse tarife și printre cele mai bune servicii din Europa.
Totuși, în destule domenii, competiția feroce nu vine, din păcate, și cu reduceri de costuri pentru consumatori. Una dintre cele mai neplăcute situații este în zona furnizării de electricitate, unde, în ciuda pieței liberalizate și concurențiale, prețul final este mare (în prima jumătate a lui 2025 eram pe locul al optulea în UE la acest capitol, în ciuda veniturilor mai mici decât în cele mai multe state membre).
În același timp, evoluția economiei spre una mai matură și mai stabilă (recunoscută, de altfel, și de Banca Mondială, care în 2019 ne-a promovat la categoria „high income economy”) aduce cu ea și creșterea PIB și, în consecință, a veniturilor medii. În 2025, de exemplu, salariul mediu net pe economie este de circa 1.100 de euro (de aproape patru ori mai mult decât nivelul atins în 2007, când țara noastră a fost acceptată în UE).
Nu e totul chiar roz
De cealaltă parte avem consecințele mai puțin plăcute ale promovării României în zona economiilor dezvoltate. Una dintre cele mai importante este că investitorii străini par să dea semne că ezită să ne mai ia în calcul, preferând piețe mai dinamice și cu marje de profit semnificativ mai mari. „În anul 2024, fluxul net de investiții străine directe (ISD) în România a înregistrat 5,6 miliarde de euro, în scădere cu 17% față de nivelul de aproape 6,75 miliarde de euro înregistrat în anul precedent”, arată un studiu al Băncii Naționale. Este adevărat că pe primele opt luni din 2025 fluxul ISD a revenit pe o ușoară creștere (circa 10% în plus față de aceeași perioadă a lui 2024), însă tendința generală pare a fi una descendentă.
Reversul medaliei este rolul tot mai important pe care pare să-l joace capitalul local în economia autohtonă (dar, în unele cazuri, chiar și peste hotare). Exemplele de domenii în care afacerile românești joacă un rol tot mai important (și uneori chiar domină fără drept de apel) sunt tot mai numeroase, de la industria alimentară la construcții și de la sectorul bancar la cel de bricolaj. Grupul Dedeman, de pildă, nu numai că este liderul autoritar acestui din urmă domeniu, dar a început să se extindă și în străinătate, achiziționând în vara lui 2025 lanțul de magazine Praktiker din Grecia. „Ne dorim de mult să facem acest pas, iar astăzi visul devine realitate. Este o provocare pentru noi, dar și un nou început spre care privim cu multă încredere și responsabilitate. Suntem mândri că un brand 100% românesc reușește să treacă granițele și să ducă mai departe principiile în care credem și care ne-au ghidat dintotdeauna”, declara la acel moment Dragoș Pavăl, președintele Dedeman.
Concluzia nu este nici simplă, nici clară, mai ales având în vedere contextul geopolitic și schimbările majore din businessul global pe care par să le impună atât repoziționările de forțe, cât mai ales revoluția AI. Ceea ce este limpede este că, atât pentru a rezista și performa pe piața locală, cât și pentru a menține sau extinde relațiile cu exteriorul, antreprenorii au nevoie să fie tot mai agili, tot mai proactivi și tot mai deschiși la provocări. Anii în care, după cum spunea Maurizio, aproape orice investiție avea șanse de succes au apus de mult.
