Solicitările angajatorilor pentru lucrători din afara Uniunii Europene depășesc contingentul de aproximativ 90.000 de persoane stabilit pentru 2026, în pofida înăspririi procedurilor de angajare, pe fondul unui deficit de personal estimat la câteva sute de mii de angajați în sectoare-cheie ale economiei, potrivit unei analize realizate de o companie de recrutare a forței de muncă non-UE.
‘În pofida faptului că autoritățile au înăsprit procedurile pentru angajarea lucrătorilor din afara Uniunii Europene și au redus contingentul anual aprobat, cererea reală din economie pentru forță de muncă străină continuă să crească, iar presiunea asupra angajatorilor devine tot mai mare. Fenomenul nu mai este unul punctual, ci reflectă o transformare structurală a pieței muncii din România, unde deficitul de personal este estimat de specialiști la câteva sute de mii de angajați, în special în sectoare precum transporturi, construcții, servicii, producție și zona de personal domestic’, susțin reprezentanții companiei de recrutare Work From Asia.
Astfel, deși pentru anul 2026 contingentul oficial a fost stabilit la aproximativ 90.000 de lucrători nou-admiși, datele din industrie arată că solicitările angajatorilor depășesc cu mult această limită, existând ani în care cererile au fost de peste două ori mai mari decât numărul aprobat, menționează sursa citată.
În același timp, statistici recente indică zeci de mii de posturi vacante în ocupații esențiale pentru funcționarea economiei, precum șoferi profesioniști, muncitori în construcții, lucrători comerciali, manipulanți de marfă sau personal pentru servicii.
‘Sunt domenii în care automatizarea nu poate înlocui complet factorul uman, cel puțin în următorul deceniu’, precizează compania de recrutare.
Conform sursei citate, tendința este confirmată și de agențiile de recrutare internațională.
‘Chiar și în condițiile procedurilor mai complicate, cererea continuă să crească. În prezent, doar în cadrul agenției noastre observăm o majorare de aproximativ 20% a solicitărilor pentru personal străin față de anul trecut, iar acesta este doar un exemplu care reflectă dinamica generală din piață’, a explicat Yosef Gavriel Peisakh, general manager al Work From Asia, citat în comunicat.
Specialistul subliniază că problema nu mai ține exclusiv de accesul la muncitori, ci de capacitatea companiilor de a-i atrage și mai ales de a-i păstra.
‘România a intrat într-o competiție globală pentru forță de muncă. Lucrătorii aleg între mai multe destinații, iar decizia lor depinde de salarii, condiții de muncă, cazare, timpul efectiv de începere a activității după ce au fost selectați și stabilitate contractuală. Țări precum Spania au înțeles de mult că retenția înseamnă investiție în oameni. Dacă nu creștem standardele, riscăm să pierdem această competiție’, a subliniat Yosef Gavriel Peisakh.
Potrivit reprezentanților industriei, una dintre soluțiile esențiale pentru stabilizarea pieței este responsabilizarea angajatorilor și alinierea la standardele etice internaționale din recrutare.
Screeningul mai atent al companiilor care aduc muncitori, asumarea contractuală clară a obligațiilor și respectarea principiului ‘angajatorul plătește recrutarea’ sunt considerate elemente critice pentru reducerea abuzurilor și creșterea retenției.
În paralel, creșterea salariilor, respectarea codului muncii, integrarea culturală și îmbunătățirea condițiilor de locuire devin factori decisivi într-o piață în care lucrătorii au alternative reale.
‘Nu mai este suficient să aduci oameni în țară. Trebuie să creezi condițiile în care ei vor să rămână. Companiile care înțeleg acest lucru vor avea avantaj competitiv, iar celelalte vor continua să se confrunte cu lipsa personalului’, a adăugat Yosef Gavriel Peisakh.
Pe fondul scăderii populației active și al migrației externe continue, specialiștii estimează că dependența economiei românești de lucrători din afara Uniunii Europene va crește în următorii ani, indiferent de evoluțiile legislative pe termen scurt.
În acest context, importul de forță de muncă nu mai este perceput ca o soluție temporară, ci ca o componentă structurală a dezvoltării economice naționale, menționează sursa citată.
