Soluția sustenabilă referitoare la ieftinirea carburanților în România nu este o tăiere generală mare de TVA la pompă, ci o reducere țintită, temporară și declanșată doar când prețul sau costurile de producție trec anumite praguri, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
‘Problema esențială nu este doar dacă se pot reduce, ci unde, cu cât și când, astfel încât măsura să nu afecteze alte obligații ale statului, precum plata pensiilor, salariilor și a celorlalte cheltuieli publice esențiale. În același timp, intervenția trebuie gândită astfel încât să nu producă efecte negative ireversibile asupra agriculturii și economiei (…) Formulat simplu, obiectivul este să identificăm unde, cât și când poate statul să reducă acciza sau TVA la combustibil, astfel încât efectul pozitiv asupra agriculturii și economiei să fie maxim, iar costul pentru buget să rămână suportabil, fără să pună în pericol pensiile, salariile și celelalte cheltuieli publice obligatorii. În România, soluția sustenabilă nu este o tăiere generală mare de TVA la pompă, ci o reducere țintită, temporară și declanșată doar când prețul sau costurile de producție trec anumite praguri. Asta pentru că bugetul pe 2026 este deja tensionat, iar deficitul vizat este 6,2% din PIB’, apreciază specialistul, într-o analiză transmisă, luni, AGERPRES.
Potrivit sursei citate, veniturile din accize sunt foarte importante pentru buget, iar în primele două luni din 2026 încasările din TVA și taxe pe produse energetice au crescut față de anul anterior. În viziunea lui Chisăliță, aceste creșteri sunt ținta principală care trebuie atacată și restituită consumatorilor.
Analiza de specialitate evidențiază că este nevoie de un model de decizie care să stabilească în mod riguros unde trebuie aplicată reducerea, cât se poate reduce, fără să destabilizeze bugetul, și când trebuie intervenit, astfel încât măsura să ajute economia, nu să o dezechilibreze.
‘Un asemenea model ar trebui să pornească de la realitatea fiscală actuală, în România, cota standard de TVA este 21%, iar carburanții sunt taxați la această cotă; în plus, accizele la carburanți rămân o sursă importantă de venit bugetar. Totodată, bugetul pe 2026 este deja construit sub presiune, cu un deficit programat și cu cheltuieli rigide mari, ceea ce înseamnă că orice reducere generalizată trebuie analizată foarte atent. În practică, întrebarea corectă nu este ‘se reduce sau nu se reduce?’, ci care este combinația optimă între reducere fiscală, protejarea sectoarelor sensibile și menținerea echilibrului bugetar? Din acest motiv, modelul ar trebui să distingă clar între: reduceri generale, aplicate tuturor consumatorilor, care costă mult bugetul; măsuri țintite, aplicate acolo unde combustibilul afectează direct costul producției și al transportului, mai ales în agricultură și logistică. România folosește deja astfel de scheme țintite în 2026, atât pentru motorina din agricultură, cât și pentru compensarea din transport’, consideră șeful AEI.
Datele prezentate de către Chisăliță arată că, pentru 2026, accizele sunt de aproximativ 3.059,80 lei/1.000 litri la benzina fără plumb, respectiv de 2.804,29 lei/1.000 litri la motorină.
Acesta susține că, teoretic, România nu poate coborî accizele standard sub minimele Uniunii Europene (UE), adică 359 de euro (1.827 de lei)/1.000 litri la benzină fără plumb și 330 de euro (1.679 de lei)/1.000 litri la motorină.
‘Asta înseamnă, foarte practic, că sunt doar trei instrumente reale și eficiente, la îndemâna Guvernului pentru a reduce imediat prețul: TVA general la toată pompă, acciză generală la toată pompa, scheme țintite de rambursare/compensare pentru sectoarele sensibile și grupurile vulnerabile. Cel mai bun raport între efectul economic și costul bugetar îl are, de regulă, instrumentul 3. România folosește exact această logică, pentru transportatori există compensare de 65 bani/litru în perioada 1 ianuarie-31 martie 2026 și 85 bani/litru în perioada 1 aprilie-31 decembrie 2026. Pentru agricultură, statul a aprobat în 2026 un buget de 620 milioane de lei pentru schema de motorină, iar cuantumul rambursării este de aproximativ 2,697 lei/litru’, precizează Dumitru Chisăliță.
Concret, reprezentantul AEI explică faptul că, realist și prudent, se poate reduce TVA generală, cu maximum 1-2 puncte procentuale, temporar, și doar în situații de șoc sever. De asemenea, o altă soluție ar putea fi reducerea accizei generale, cu 20 bani/litru, ceea ce va produce, dacă se transmite integral și se include și efectul TVA peste acciză, o ieftinire la pompă de aproximativ 24 bani/litru.
Totodată, rambursările țintite ar reprezenta o variantă fiabilă, dar numai pentru agricultură, transport de marfă, transport public de persoane și, eventual, anumite activități productive cu intensitate mare de combustibil.
Pe data de 26 martie, Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență privind declararea, în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2026, a situației de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, benzină și motorină.
Actul normativ instituie măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză. Astfel, se limitează adaosul comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie și/sau comercializează benzină, motorină la valoarea medie a adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic, fiind exceptate exporturile și livrările intra-comunitare.
În același timp, prin această Ordonanță, se introduce posibilitatea ca operatorii economici să diminueze conținutul de biocarburant din volumele de benzină puse pe piață de la 8% la minim 2% pentru benzină, pe perioada de aplicare a măsurilor de protecție.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat, la finalul săptămânii trecute, că elaborarea Ordonanței de Urgență care va introduce un mecanism transparent de ajustare a accizelor pentru carburanți este într-un stadiu avansat. ‘Acest mecanism de accizare dinamică, care se va simți direct în temperarea creșterii prețurilor la pompă, este gândit pentru a răspunde direct șocurilor externe și pentru a permite ajustări graduale, în funcție de creșterea simultană a prețurilor și a cotațiilor internaționale’, a explicat Alexandru Nazare.
