Anul 2027 va fi unul-cheie pentru ajustarea fiscală, iar bugetele vor fi construite în funcție de resursele disponibile, ținând cont de obligațiile deja asumate, cheltuielile permanente și solicitările pentru diferite indexări, a transmis luni ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook.
‘Atât rectificarea bugetară, cât și construcția bugetului pentru 2027 vor fi exerciții complexe. Va trebui să corelăm veniturile estimate în mod realist cu obligațiile deja asumate, cheltuielile permanente, solicitările legitime pentru diferite indexări, contractele de investiții aflate în derulare și angajamentele de apărare prin SAFE, respectând, în același timp, traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană. 2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim’, a scris ministrul Finanțelor.
Nazare a subliniat că spațiul fiscal este limitat, iar prioritățile trebuie stabilite transparent, responsabil și strategic. Potrivit acestuia, fiecare angajament nou trebuie evaluat atât prin prisma beneficiilor economice și sociale, cât și a costurilor pe care le generează pe termen scurt și lung.
‘Nu toate proiectele pot fi finanțate în același ritm, iar fiecare angajament nou trebuie evaluat atât prin prisma beneficiilor economice și sociale, cât și a costurilor pe care le generează pe termen scurt și lung. Nu putem angaja cheltuieli suplimentare fără să identificăm sursele de finanțare și fără să evaluăm impactul acestora asupra deficitului și datoriei publice’, a mai scris sursa citată.
Ministrul Finanțelor a explicat că, la baza deciziilor bugetare, trebuie să stea principiul conform căruia nicio cheltuială permanentă nu trebuie inclusă fără o sursă permanentă de finanțare.
‘Principiul care trebuie să ghideze toate deciziile bugetare din perioada următoare este clar: nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare. Orice cheltuială pusă în plus trebuie să aibă o sursă de venit care să susțină cheltuiala. Dacă nu are, înseamnă împrumut – iar împrumuturile statului se plătesc, în timp, tot din banii oamenilor: fie prin taxe mai mari, fie prin inflație și dobânzi care le erodează economiile și puterea de cumpărare’, a adăugat ministrul.
Nazare a insistat și asupra necesității unei fundamentări realiste a bugetului.
‘Rectificarea bugetară și, ulterior, bugetul pentru 2027 trebuie construite pe cifre realiste, obligații evaluate riguros și priorități sustenabile, nu pe proiecții optimiste care să transfere costurile deciziilor de astăzi către generațiile următoare’, a subliniat el.
Oficialul a atras atenția și asupra obligațiilor financiare pe care statul trebuie să le gestioneze, precum titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, presiuni de finanțare în sistemul de sănătate sau solicitări de decontare aferente schemelor de compensare a energiei.
‘În paralel, statul trebuie să gestioneze în perioada următoare obligații semnificative acumulate în timp, precum titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, presiuni de finanțare în sistemul de sănătate, solicitări de decontare aferente schemelor de compensare a energiei, precum și o programare deficitară a bugetelor programelor de investiții, cu angajamente asumate constant peste creditele bugetare care pot fi asigurate în corelare cu traiectoria de reducere a deficitului. Aceste obligații au cauze, termene și stadii diferite, dar ilustrează aceeași realitate: deciziile bugetare de astăzi generează angajamente financiare care trebuie onorate și în anii următori. De aceea, planificarea bugetară trebuie să țină cont nu doar de cheltuielile curente, ci și de obligațiile deja asumate și de impactul lor asupra bugetelor viitoare. Este esențial să gestionăm aceste presiuni în limita sumelor de care dispunem, adică a veniturilor certe, fără a introduce cheltuieli noi care nu au acoperire în venituri sigure. Altfel, aceste probleme structurale nu vor putea fi rezolvate, iar costul va fi suportat de economie și, în final, de întreaga țară’, a mai scris ministrul.
Referitor la fondurile europene, ministrul a avertizat asupra riscurilor legate de neîncasarea unor sume din PNRR, în condițiile în care proiecția bugetară pentru 2026 a fost construită pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor programate pentru acest an. Astfel, în ipoteza în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național poate crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate. În cazul componentei de granturi, neîncasarea sumelor aferente ultimelor cereri de plată ar însemna practic un minus de venituri în raport cu cheltuielile deja efectuate, cu impact direct asupra deficitului. ‘Acest aspect trebuie luat în calcul la finalul anului’, a atenționat Nazare.
Demnitarul a precizat că a solicitat clarificări privind stadiul proiectelor.
‘Am solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor și evaluăm fiecare investiție în parte: ce s-a realizat efectiv, ce obligații de plată au rămas, ce proiecte pot fi finalizate în condiții realiste și ce surse de finanțare sunt certe. Trebuie să avem o imagine clară asupra costurilor și a rezultatelor înainte de a lua noi decizii bugetare. Contractele semnate, alocările prevăzute și sumele estimate nu pot fi confundate cu investițiile finalizate sau cu finanțarea efectiv disponibilă. Responsabilitatea presupune să fundamentăm deciziile pe stadiul real al proiectelor și pe resurse verificabile’, a susținut acesta.
Pe de altă parte, ministrul Finanțelor a atras atenția și asupra riscurilor pentru credibilitatea financiară a României arătând că țara nu-și permite derapaje fiscale care să mențină presiunea asupra costurilor de finanțare și să crească riscul unor decizii nefavorabile din partea agențiilor de rating.
‘Miza rămâne credibilitatea financiară a României. Nu ne permitem derapaje fiscale care să mențină presiunea asupra costurilor de finanțare și să crească riscul unor decizii nefavorabile din partea agențiilor de rating. O eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea conduce la împrumuturi mai scumpe pentru stat, la costuri de finanțare mai mari pentru companii și, indirect, pentru cetățeni, precum și la diminuarea resurselor disponibile pentru dezvoltare. România trebuie să continue consolidarea fiscală și gestionarea prudentă a finanțelor publice, pentru a limita aceste riscuri și a proteja stabilitatea economică pe termen lung’, a avertizat șeful de la Finanțe.
El apreciază, totodată, că evoluția execuției bugetare nu justifică relaxarea fiscală.
‘Execuția publicată azi (luni, n.r.) reflectă evoluții importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală. România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar reducerea acestuia rămâne o prioritate. Consolidarea fiscală trebuie continuată cu consecvență, astfel încât să reducem dezechilibrele fără să sacrificăm investițiile care susțin dezvoltarea pe termen lung. Obiectivul este construirea unei baze financiare sustenabile pentru relansarea și creșterea economiei’, a precizat Nazare.
Conform datelor prezentate de ministrul Finanțelor, execuția bugetară la nouă luni s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, reprezentând 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB, în perioada similară a anului trecut.
Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din primele nouă luni ale anului trecut.
