Pachetele de măsuri fiscale și bugetare cu care Guvernul spera să domolească deficitul bugetar uriaș s-au dovedit a fi precum avertizările meteo de cod roșu anunțate cu panică, dar urmate de un cer senin. Totuși, exact ca o prognoză meteo ratată, au generat teamă, au ținut oamenii departe de consum și companiile departe de investiții, tăind și mai mult din potențialul de creștere economică.
Momentan nu avem informații despre evoluția Produsului Intern Brut la nouă luni, însă putem studia execuția bugetară, care arată ca și cum nici măcar nu s-ar fi schimbat guvernarea. De fapt chiar nu s-a schimbat prea mult, principalele partide fiind aceleași care reușeau anul trecut să ducă deficitul bugetar pe primele nouă luni la 5,44% din PIB estimat. De data aceasta, deficitul la nouă luni a ajuns la 5,39% din PIB. Trebuie precizat că este vorba despre Produsul Intern Brut estimat de Guvern la fundamentarea bugetului anual. Anul trecut acesta era de 1,77 trilioane de lei (sau mii de miliarde, pentru a reveni la exprimarea atât de des folosită înainte de anul 2005), în timp ce la finalul anului a fost de 1,76 trilioane, cu 0,49% mai mic.
În al doilea semestru al anului 2024, PIB nominal în serie brută a fost cu 28,35% mai mare decât cel din primul semestru al acelui an, iar dacă aplicăm același procent la PIB estimat la șase luni în 2025 ajungem la o valoare de 1,877 trilioane de lei la finalul anului, ceva mai mică decât valoarea de 1,902 trilioane estimată la construcția bugetului pe 2025 și la care se raportează deficitul de 5,39% menționat mai sus. Cu această valoare, deficitul procentual ar ajunge la 5,46%.
Deficitul de 5,39% din PIB estimat a fost „obținut” cu venituri totale de 24,55% din PIB, dintre care 12,34% din PIB venituri fiscale, din care cele mai mari ponderi au avut TVA (4,98% din PIB), impozite pe salarii și venit (2,31%), accize (1,88%) și impozit pe profit (1,46%). La ele s-au adăugat 8,14% din PIB în contribuții de asigurări, 2,16% venituri nefiscale și alte câteva categorii cu ponderi mai mici, printre care și sumele primite de la Uniunea Europeană, care cumulează 1,84% din PIB.
Anul trecut veniturile erau de doar 23,50% din PIB estimat, cele mai mari diferențe față de cifrele de atunci fiind în cazul veniturilor din impozite pe salarii și venit (+0,25 puncte procentuale în 2025 față de 2024), contribuțiilor de asigurări, care sunt legate de impozitul pe salarii și venit (0,22 puncte procentuale), și sumelor primite de la UE (0,45 puncte procentuale).
Dacă ne uităm doar la luna septembrie, veniturile totale încasate au reprezentat 2,46% din PIB, comparativ cu 2,27% din PIB în septembrie 2024. Față de media pe precedentele 8 luni lucrurile au stat invers, între ianuarie și august fiind încasate în medie 2,76% din PIB pe lună, însă acest lucru are legătură cu sezonalitatea, o serie de impozite fiind plătite în principal în prima parte a anului. Și anul trecut situația a fost asemănătoare, cu o medie de 2,66% din PIB pe lună până în august și cu 2,27% în septembrie.
Diferența pozitivă de pe partea de venituri comparativ cu anul trecut, suportată în principal de salariați, a fost înghițită de cheltuielile mai mari, în primele nouă luni ale anului acestea ajungând la o pondere de 29,94% în PIB estimat, de la 28,96% în aceeași perioadă din 2024.
O parte importantă a creșterii cheltuielilor a fost generată de dobânzile mult mai mari plătite, ponderea acestora în Produsul Intern Brut crescând de la 1,51% în primele nouă luni din 2024 la 2,10% în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este un efect al deficitelor bugetare anterioare, în condițiile în care ratele de dobândă nu au înregistrat variații mari. Dacă deficitul bugetar va rămâne la fel de mare, putem ajunge să fim sufocați de dobânzile la datoria publică, sau să revenim la hiperinflație pentru a face datoria suportabilă, ceea ce ar avea efecte și mai grave pe termen lung.
Cheltuielile cu asistența socială au avut la rândul lor o creștere mare, de 0,51 puncte procentuale, de la 9,37% în primele nouă luni din 2024 la 9,88% din PIB în primele nouă luni din 2025. Cea mai mare pondere în această categorie o au pensiile, care au fost majorate pe parcursul anului 2024. Pe lângă multiplele concluzii negative pe care le putem trage analizând execuția bugetară la nouă luni, există și una pozitivă. Cheltuielile cumulate aferente proiectelor cu finanțare europeană au crescut cu 0,69 puncte procentuale, de la 2,36% din PIB la 3,05%. Acesta poate fi, însă, și un efect natural al faptului că, pe măsură ce cadrul european multianual se apropie de final, proiectele ajung în faze mai avansate și presupun cheltuieli mai mari, de obicei la pachet cu venituri mai mari încasate în prezent sau în viitorul apropiat.
Un alt aspect care merită precizat este că această creștere de 0,98% din PIB a cheltuielilor totale a fost compusă de fapt dintr-o creștere de 1,26% din PIB a cheltuielilor curente și o scădere de 0,38% din PIB a cheltuielilor de capital cu active nefinanciare. Sau, în limbaj popular, investițiile. Ca de atâtea ori în istoria recentă, acestea au fost sacrificate pentru a plăti pensii mai mari și dobânzi la împrumuturile contractate în vederea acoperirii deficitelor bugetare anterioare.
