Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a înregistrat anul trecut o creștere de 1,5% în termeni reali, după o creștere de 1,1% în 2024, conform datelor publicate vineri de Eurostat.
Comparativ cu 2024, Produsul Intern Brut a crescut în toate țările membre UE în 2025, însă cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda (12,3%), Malta (4%) și Cipru (3,8%). În schimb, cele mai mai mici creșteri au fost înregistrate în Germania și Finlanda (ambele cu un avans de 0,2%), Ungaria (0,4%), Italia (0,5%), Austria, Luxemburg și Estonia (toate cu un avans de 0,6%) și România (0,7%).
În cazul României, datele provizorii publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) arătau că economia României a crescut anul trecut cu 0,7% în termeni reali, comparativ cu anul 2024, însă în ultimul trimestru din 2025 Produsul Intern Brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior.
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul IV 2025 a fost de 492,444 miliarde de lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,9% față de trimestrul III 2025 și în scădere cu 1,5% față de trimestrul IV 2024.
Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul IV 2025 a fost de 568,578 miliarde de lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,2% față de trimestrul IV 2024.
Potrivit datelor INS, Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2025 a fost de 1.910 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,7% față de anul 2024.
La creșterea PIB, în anul 2025 față de anul 2024, au avut contribuții pozitive următoarele ramuri: construcțiile (+0,5%), cu o pondere de 8,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 7%; informațiile și comunicațiile (+0,3%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,1%; agricultura (+0,2%), cu o pondere de 3% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 6,6%.
Contribuții negative la modificarea PIB au avut activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu 4,0%; comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (-0,1%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate a scăzut cu 0,3%.
La modificarea PIB nu au contribuit industria, intermedierile financiare și asigurările, tranzacțiile imobiliare, administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială precum și activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii.
O contribuție pozitivă la creșterea PIB au avut-o și impozitele nete pe produs (+0,1%), acestea înregistrând o creștere a volumului lor cu 1%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, în anul 2025 față de anul 2024, creșterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 0,6% contribuind cu +0,4% la creșterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum a crescut cu 4,1% contribuind cu +1,0% la creșterea PIB.
Un impact negativ asupra creșterii PIB a fost înregistrat de consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, al cărui volum a scăzut cu 3,2% contribuind cu -0,3% la modificarea PIB; exportul net (-0,6%), consecință a creșterii mai pronunțate a volumului importurilor de bunuri și servicii (+4,8%) corelată cu dinamica mai redusă a volumului exporturilor de bunuri și servicii (+3,9%). Cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice nu a înregistrat o contribuție la creșterea PIB.
