Daniela Dobre, CEO al companiei de consultanță în protecția mediului Green Environment Support, explică de ce există încă provocări în interacțiunea agenților economici cu Sistemul de Garanție Returnare.
În luna noiembrie a anului trecut a intrat în funcțiune Sistemul de Garanție-Returnare și în România, fiind promovat drept „cel mai mare proiect de colectare selectivă a deșeurilor”, menit să creeze pentru țară premisele unui viitor mai curat și mai responsabil.
Gestionat de S.C. ReturRo Sistem Garanție Returnare S.A. – companie înființată de asociațiile producătorilor de băuturi și comercianți, în care statul român deține 20% din acțiuni – proiectul presupune numeroase obligații pentru producătorii și comercianții de băuturi in recipiente nereutilizabile din plastic, sticlă sau sau metal, cu capacitatea între 0,1 și 3 litri. Printre acestea se numără și:
- organizarea de puncte de colectare a ambalajelor SGR,
- returnarea valorii garanției respectivelor ambalaje consumatorilor, indiferent unde a fost făcută achiziția produselor.
Iar acesta este punctul în care apare una dintre întrebările pe care populația le adresează cel mai frecvent: de ce anumite ambalaje nu sunt acceptate în sistem.
De ce nu acceptă RVM-urile orice tip de ambalaj reciclabil?
Daniela Dobre, CEO al companiei de consultanță și servicii în protecția mediului Green Environment Support, subliniază că recipientele trebuie să poarte inscripția SGR pentru a fi acceptate de RVM-uri – mașinile automate de colectare a ambalajelor, iar această inscripție trebuie să fie în stare bună, la fel și ambalajul în sine, pentru a putea fi evaluat corect de automatul respectiv.
Un alt motiv al refuzului ambalajului respectiv la returnarea sa poate fi modul defectuos în care a fost inițial înregistrat în sistem. „Există recipiente care, deși sunt marcate corespunzător și nu sunt deformate, nu sunt acceptate de aparate, iar unul dintre motive poate fi modalitatea incorectă prin care producătorul le-a înregistrat în SGR la momentul punerii lor pe piață. Dacă greutatea recipientului sau dimensiunile sale nu au fost înregistrate corespunzător, există riscul ca aparatul să nu îl recunoasc㔸 exemplifică reprezentantul companiei de mediu.
Nu sunt acceptate la returnare ambalajele de dinaintea intrării în funcțiune a SGR
Totodată, alt motiv pentru care unele recipiente nu pot fi incluse în acest sistem de reciclare ține de data la care au fost puse pe piață. SGR acceptă numai ambalaje intrate în circuitul economic începând cu luna noiembrie 2023, pe când agenții economici pot dispune, încă, de stocuri de produse de dinaintea acestei date, care nu fac parte din sistemul SGR. La vânzare vor fi prezente ambele tipuri de produse – până la epuizarea stocurilor vechi – însă sistemul de colectare le va accepta doar pe cele care îi poartă eticheta dedicată.
„Ideal ar fi ca toate ambalajele să poată fi predate în SGR fără toate aceste limitări, dar să nu uităm că acesta este un sistem finanțat de către producători, iar sumele de plată către SGR pentru recipientele introduse în circuitul economic trebuie să coincidă cu numărul de ambalaje care există, efectiv, în piață. În ciuda priorității înalte pe care o acordăm reciclării în sine, nu putem uita că avem de-a face cu un sistem, iar acesta nu poate accepta ambalaje pentru care nu s-a plătit contribuția de administrare corespunzătoare și pentru care garanția nu a fost facturată pe lanț. Altfel, nu s-ar putea urmări trasabilitatea ambalajelor extra”, explică Daniela Dobre.
Sugestii pentru îmbunătățirea fluxului Sistemului de Garanție-Returnare
Totuși, reprezentantul Green Environment Support spune că o privire specializată în piață arată că marea majoritate a producătorilor de ambalaje au înțeles cerințele SGR și au încercat să se conformeze, în ciuda erorilor apărute în anumite situații privind încărcarea pe baza unui fisier CSV a noilor produse.
„Astfel de situații, mai ales în cazul unui producător cu o diversitate foarte mare a produselor care fac obiectul SGR, pot întârzia înregistrarea până la soluționarea erorilor, ceea ce face ca acel comerciant să nu poată pune pe piață produsele”, explică Daniela Dobre.
O altă situație care contravine intereselor tuturor actorilor implicați în procesele presupuse de fluxul SGR este aceea a deteriorării ambalajelor în timpul depozitării sau transportului. Aceste ambalaje au fost înregistrate în sistem, comercianții pot plăti pentru ele consumatorului garanția la returnare, dar nu sunt, în final, luate în calcul la predarea către RVM-uri. „Cred că aceasta este o situație pentru care trebuie găsită o soluție întrucât acele ambalaje fac parte din sistem, sunt marcate corespunzător și au fost returnate, deci este normal să fie luate în calcul. Până la urmă, RVM-urile le acceptă fizic, vor fi reciclate, așadar scopul programului este atins”, spune reprezentantul companiei de mediu.
Daniela Dobre consideră că acest sistem este unul foarte util pentru creșterea gradului de reciclare în România, iar afișarea erorilor punctuale la importul noilor produse în sistem este o îmbunătățire binevenită. Ar fi foarte util ca recipientele să fie acceptate și dacă sunt parțial deteriorate, însă…
„Acestea sunt decizii care trebuie luate după o analiză detaliată a costurilor și a fezabilității de către cei care au construit și gestionează acest sistem. Noi, ca specialiști în servicii de mediu și parteneri ai agenților economici în respectarea cerințelor SGR, nu putem estima riscurile pe care aceste modificări le pot presupune”¸ încheie CEO-ul Green Environment Support.
