Știrile despre firme care renunță la zeci sau chiar sute de angajați ori care chiar decid să-și închidă definitiv porțile par să nu mai contenească. Costurile în creștere, incertitudinile din economia globală sau impactul AI par a fi cel mai des invocate motive. Pentru moment, impactul concedierilor pare a fi destul de redus, însă primele semne negative au început deja să apară.
Mulți angajatori încă se plâng că nu găsesc personal calificat, destui dintre ei fiind nevoiți să apeleze la lucrători extracomunitari. „Am adus de curând trei nepalezi. Nu sunt nici ei extraordinar de eficienți, dar pur și simplu pe piața locală nu găsesc oameni dispuși să lucreze”, spune patronul unei fabrici de pâine din apropiere de Mediaș. În același timp, în anul care se încheie am asistat la un fenomen care ar putea anunța probleme pentru forța de muncă în viitorul apropiat: din diverse motive, tot mai multe companii au renunțat la părți importante din salariați, iar unele și-au încetat activitatea în totalitate.
La finalul lui noiembrie, un nume celebru din industria mondială a cosmeticelor, Estée Lauder, a anunțat că a decis să închidă centrul global de tehnologie inaugurat în București în primăvara lui 2023 și să concedieze aproximativ 150 de angajați. În aceeași lună, Bitdefender, brandul românesc de securitate cibernetică cu o prezență puternică la nivel internațional, a dezvăluit că va reduce numărul de angajați cu circa 7%, cele mai multe modificări având loc în cadrul departamentului Business Solutions Group (BSG) din America de Nord și România.
Tot în noiembrie, media anunța că gigantul american Oracle se pregătea să concedieze circa 400 de persoane în România, ca parte a unui val de restructurări la nivel global pe care grupul le organizează pe fondul tranziției către soluții bazate pe inteligență artificială. În 2024, Oracle România SRL avea aproape 2.100 de salariați, ceea ce înseamnă că reducerile vor viza cam 20% din personal.
Nu scapă nimeni
Valul de disponibilizări nu este de dată recentă. În vară s-a aflat că peste 850 de angajați din Continental România urmau să fie puși pe liber, circa un sfert dintre ei fiind din cadrul diviziei de tehnologie digitală, care lucrau în cadrul ContiTech Original Equipment Solutions (OESL) din Timișoara, restul fiind salariați ai diviziei automotive, fiind vizate secțiile de producție din Timișoara, Sibiu, Iași și Carei.
Tot în vară presa a scris că gigantul Amazon urma să renunțe la sute de angajați din divizia de Retail Business Services a Amazon Development Center (ADC) din Iași (respectiv persoane implicate în realizarea de cataloage pentru clienții din marketplace-ul companiei). Asta în timp ce în toamnă s-a aflat din surse interne că 400 de persoane ar urma să plece din departamentul AGI Data Services al aceluiași ADC.
Luna iulie a adus vești proaste și în ceea ce privește unul dintre cei mai mari angajatori din Gorj, fabrica de cablaje auto Sumitomo Electric Bordnetze (SEBN). Aceasta a anunțat că va disponibiliza aproape în totalitate forța de muncă de la unitatea sa din Târgu Jiu, păstrând doar 15 dintre cei 430 de salariați. „Cei disponibilizați vor primi compensații conform contractului colectiv de muncă, în funcție de vechime, de la trei până la 10 salarii de bază”, declara Romeo Chiriac, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Gorj, pentru presa locală.
Cauze complexe
După cum se poate vedea, cele mai multe disponibilizări și închideri par să aibă loc în zona de tehnologie. Iar cea mai probabilă cauză (pe care multe companii nici nu se străduiesc să o ascundă) este implementarea tot mai puternică a inteligenței artificiale (AI). Efectele acestei tendințe nu se simt, desigur, doar în România, ci peste tot în lume. Un recent articol din Los Angeles Times revela că, în 2025, AI a fost menționată drept cauză pentru restructurări în cazul a peste 48.000 de posturi eliminate din schemele companiilor de tehnologie din SUA. Ceea ce este mai îngrijorător este că 31.000 din respectivele joburi au fost tăiate în luna octombrie, ceea ce ar putea indica o tendință de accelerare a reducerilor de personal de acest tip.
De altfel, un studiu recent al Massachusetts Institute of Technology a descoperit că inteligență artificială ar putea deja înlocui aproape 12% din posturile din economia americană, cele mai multe fiind în zona de finanțe, sănătate și servicii profesionale. O cercetare similară realizată de LiveCareer UK a stabilit că aproape un milion de locuri de muncă din Londra ar putea fi afectate de AI, cei mai afectați fiind 200.000 de angajați din call centere, 150.000 din zona de contabilitate și aproape 100.000 din zona de introducere de date. Asta în timp ce un studiu din 2023 al Goldman Sachs stabilea că, pe plan global, circa 300 de milioane de joburi (circa 18% din total) ar putea fi lovite de introducerea AI.
Dincolo de impactul noilor tehnologii, nu poate fi trecută cu vederea creșterea accelerată a cheltuielilor de personal, ceea ce poate face ca unele activități și produse autohtone să piardă teren în fața concurenței mai ieftine din alte țări. „În Uniunea Europeană costurile cu forța de muncă au crescut în medie cu 4,4% în zona de business și cu 3,9% în cea de non-business în al doilea trimestru al lui 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cele mai mari majorări au avut loc în sectorul «Activități profesionale, științifice și tehnice», cu 8,9%, și în industria minieră, cu 6,7%”, arată ultimele date disponibile de la Eurostat. Cu o creștere medie de 10,4%, România se afla pe locul al treilea în UE la acest capitol, după Bulgaria și Ungaria.
Un alt factor care conduce la reduceri de personal este reprezentant de evoluțiile negative sau incerte din anumite sectoare, la nivel continental sau chiar global. Industria auto este unul dintre ele, iar cel mai mare producător local, grupul Dacia, a decis deja să ia măsuri. Astfel, s-a aflat de curând că patronatul intenționează să reducă producția începând cu ianuarie 2026 și, în consecință, să lanseze un program de concedieri voluntare, care ar putea reduce cu până la 900 de persoane numărul actual de angajați (care este de circa 11.000). Stimulentele financiare oferite celor care optează pentru plecare variază între 24.000 și 200.000 de lei, în funcție de vechime și poziție. „O eventuală reducere a producției ar risca să genereze dezechilibre sociale și economice într-o zonă în care Dacia reprezintă un pilon esențial de dezvoltare și stabilitate”, cred sindicaliștii din cadrul grupului.
Motive de îngrijorare?
Deocamdată, decizii precum cele descrise mai sus nu par să aibă un impact semnificativ asupra numărului total de salariați sau asupra ratei șomajului. Conform ultimelor date disponibile de la Institutul Național de Statistică, la finele lui septembrie erau înregistrați în România 5,149 milioane de angajați, cu doar 0,3% mai puțini decât în urmă cu un an. Asta în timp ce, la finele lunii octombrie, rata șomajului calculată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) atinsese 3,21%, în timp ce în octombrie 2024 era 3,20% (așadar, practic identică).
Totuși, potrivit Eurostat, în trimestrul al treilea România a înregistrat cea mai mare rată de scădere a ratei de angajare din UE (respectiv 1,2%). În același timp, la momentul scrierii articolului erau disponibile pe portalul ANOFM circa 11.000 de locuri de muncă în toată țara. Cu exact un an în urmă numărul lor era aproape triplu (31.000), ceea ce ar putea indica, totuși, o reducere a apetenței firmelor pentru noi angajați. Iar dacă tendința de a face mai suple schemele de personal sau chiar de a ieși total de pe piață va continua, este evident că efectele nu vor mai putea fi absorbite în totalitate de economie și am putea asista la creșterea ratei șomajului.
