În sistemul bancar din România se găsesc 31 de bănci comerciale, iar sectorul trece printr-o continuă consolidare, care se traduce prin reducerea numărului de jucători din piață. În sectorul Instituțiilor Financiare Nebancare (IFN) se găsesc, conform datelor Băncii Naționale a României, 161 de entități înscrise în registrul BNR la secțiunea „Activități multiple de creditare”, iar numărul este în creștere de la un an la altul.
Atât băncile comerciale, cât și IFN-urile au ca activitate creditarea și finanțarea persoanelor fizice sau juridice. Reglementări și limitări din partea legilor și a regulamentelor BNR există la ambele tipuri de instituții, dar cu diferențe majore. Băncile nu pot credita oricum și pe oricine, dar pot finanța cu sume care depășesc capitalurile proprii, IFN-urile pot împrumuta pe cine doresc, dar nu cu mai mult decât sumele deținute, fie capital propriu, fie finanțare de la alte entități.
Evident, diferența cea mai mare apare la riscul asumat în creditare: în timp ce băncile percep dobânzi reduse, care pornesc de la indicatori precum IRCC și ROBOR, dar cu riscuri asociate la fel de reduse, IFN-urile percep dobânzi foarte mari, dar și cu riscuri asociate le fel de mari. Practic, IFN-urile acoperă zonele de piață lăsate descoperite de bănci și activează în mai toate nișele posibile ale pieței, de la cumpărături în rate, până la împrumuturi de nevoie personale și la achiziția de autoturisme.
Inclusiv băncile au, de regulă, câte un IFN asociat prin care pot da credite de cumpărături rapide și celor care nu le sunt clienți. La fel și magazinele mari de retail, care pot avea IFN-uri proprii prin care oferă achiziția în rate clienților, sprijinindu-și în mod direct vânzările. De altfel, este foarte posibil pentru majoritatea dintre noi să fi fost deja clientul unui IFN de acest gen, fără măcar să ne dăm seama că achiziția în 4-12 rate a unui produs a fost facilitată de un IFN. Desigur, și băncile au în ofertă carduri de cumpărături, prin care se poate cumpăra în rate un produs, dar se presupune că este vorba de un client care are un istoric pozitiv în relație cu băncile.
Avansul digitalizării, al interconectării sistemelor de verificare a veniturilor unei persoane (spre exemplu, accesul la datele ANAF privind veniturile), a facilitat creditarea online. Cu sume relativ mici, de câteva mii de lei, dar care pot ajunge la câteva mii de euro. Desigur, dacă datele declarate de consumator se verifică în registrul ANAF. Dar mai sunt și IFN-uri „clasice”, care au această activitate de pe vremea când verificarea nu se făcea atât de ușor, iar agenții companiei se deplasau la client acasă.
Cel mai la îndemână exemplu este Provident Financial România, care face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), cel mai mare furnizor de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 1,7 milioane de clienți în nouă țări din Europa, precum şi în Mexic și Australia. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din Europa Centrală și de Sud-Est, iar din 2006, a investit în România peste 553 de milioane de euro și a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 273 de milioane de euro. Provident rămâne unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul financiar nebancar, cu un număr mediu de 2.101 angajați la finalul lui 2024. „În cei 19 ani de prezență în România, am deservit peste 1,3 milioane de clienți, aproape jumătate dintre ei din mediul rural, mulți la primul împrumut din viața lor. Doar în acest an, peste 15.000 de români și-au creat un istoric de creditare cu un împrumut Provident. În același timp, mii de clienți au ieșit din portofoliul nostru prin refinanțări la alți creditori, cu precădere bănci. Ne dorim să continuăm să jucăm acest rol în industria financiară și să investim în diversificarea produselor și serviciilor pe care le oferim”, a declarat recent Florin Bâlcan, director general Provident Financial România.
De la începutul activității în România, Provident a acordat împrumuturi în valoare totală de aproape 2,1 miliarde de euro. În 2025, valoarea medie a unui împrumut emis a fost de 4.907 lei. Cel mai mare volum de credite acordat în urban a fost în București, 262 de milioane de euro, iar în rural, în județul Dâmbovița, 54,5 milioane de euro. Jumătate dintre clienți s-au împrumutat pentru cheltuieli neprevăzute, 12% pentru reparații și renovări în gospodărie, 9% pentru achiziția de electrocasnice și 5% pentru acoperirea facturilor la utilități. Compania ne oferă și un profil al clienților în funcție de canalul de creditare. Astfel, pentru credit la domiciliu: femeie, 51 de ani, venit mediu 3.035 de lei, împrumut mediu 5.297 de lei, pentru parteneriate (eMag, Flanco, TBI): bărbat, 34 de ani, venit mediu 2.994 de lei, împrumut mediu 4.307 lei, iar pentru online: bărbat, 32 de ani, venit mediu 3.966 de lei, împrumut mediu 3.701 lei.
Datele BNR arată că, la sfârșitul lui septembrie 2025, creditele acordate de bănci gospodăriilor populației se ridicau la 203,4 miliarde de lei, dintre care 115,6 miliarde de lei credite pentru locuințe, iar 87,8 miliarde de lei pentru consum și alte scopuri. Valoarea creditelor totale acordate de bănci sectorului privat, adică societăți nefinanciare și populație, se ridica la 701,8 miliarde de lei. Valoarea totală a creditelor acordate de IFN la finele lui iunie 2025 (ultimele date disponibile), se ridica la 62,2 miliarde de lei, sumă care include toate împrumuturile acordate, nu doar cele către populație. Față de iunie 2021, valoarea este aproape dublă; în 2021 se ridica la 37,6 miliarde de lei. Dar, la fel de mult a crescut și creditarea bancară: în septembrie 2021 valoarea totală acordată de bănci era de 477,2 miliarde de lei, iar cea dată populației de 162,3 miliarde de lei.
Controale ANPC
Recent, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat verificarea a peste 573 de unități IFN din toată țara, iar în urma controalelor a constatat 326 de abateri de la prevederile legale și a aplicat amenzi de 1,47 milioane de lei. Principalele abateri constatate au fost: practici comerciale incorecte, înșelătoare sau agresive, precum dobânzi excesive, clauze înșelătoare, anatocisme ascunse („dobândă la dobândă”); aplicarea nelegală a comisioanelor (raportarea acestora la valoarea totală împrumutată, nu la soldul curent al creditului, perceperea dublă a comisionului de analiză a dosarului); neconformități în documentația contractuală (informații incomplete în Fișa Standard la Nivel European, lipsa precizărilor clare privind calcularea DAE, lipsa exemplului reprezentativ și a avertizărilor privind consecințele neplății).
Din 11 noiembrie 2024, a intrat în vigoare o nouă lege pentru IFN-uri, prin care se plafonează dobânzile pentru creditele acordate, lege menită să elimine cazurile în care dobânzile anuale erau de peste 1.000%. Legea prevede că, indiferent de perioada împrumutului, debitorul nu poate plăti mai mult decât dublul sumei împrumutate. Totodată, au fost impuse dobânzi zilnice. Astfel, dacă vorbim de o sumă mai mică de 5.000 de lei, dobânda maximă calculată pe zi nu poate fi mai mare de 1%, până în 10.000 de lei avem o limită de 0,8% pe zi, iar pentru creditele de până la 25.000 lei – 0,6% pe zi.
ANPC reamintește că, pentru contractele încheiate înainte de 11 noiembrie 2024, consumatorii pot solicita plafonarea nivelului dobânzilor, DAE-ului sau costului total al creditării, potrivit Legii nr. 243/2024. Dacă sunt îndeplinite condițiile, IFN-ul este obligat să reducă aceste valori prin act adițional la contractul în derulare.
O piață în continuă creștere
Sectorului IFN se dezvoltă indiferent de legea intrată în vigoare acum un an. Recent, Mogo România, parte a grupului internațional Eleving Group, a anunțat deschiderea primei sucursale la nivel național, cea din municipiul Craiova. Prezentă în România din 2016, cu finanțare către persoanele fizice pentru achiziția de mașini noi sau second-hand, Mogo a activat doar online și a finanțat peste 12.000 de clienți. „Clienții vor putea beneficia de consiliere personalizată pentru credite auto și credite de nevoi personale, într-un mediu profesional și prietenos, susținut de o echipă formată din patru consilieri de vânzări și un branch manager”, a declarat Lucian Prună, General Manager Mogo România, referitor la extinderea din Craiova.
Potrivit acestuia, pentru Mogo, deschiderea sucursalei din Craiova reprezintă doar o etapă în cadrul planului de extindere a rețelei în România: „Vizăm și alte orașe mari din țară, precum Ploiești, Bacău, Constanța și București. Acestea reprezintă centre economice regionale cu un mix de factori favorabili: volum semnificativ de credite în derulare sau potențial ridicat de finanțare, activitate imobiliară și de consum în creștere, precum și infrastructură de servicii financiare în expansiune.” Pe lângă obiectivul de creștere a vânzărilor – estimată la o contribuție de 3-5% din cifra de afaceri în 2025-2026, Mogo urmărește fidelizarea clienților și întărirea poziționării brandului în piața locală. Estimările pentru primul an de funcționare includ un volum de aproximativ 100 de dosare de credit pe lună și vânzări în valoare de peste 2 milioane de euro generate prin intermediul sucursalei.
Și Invest Intermed Gold IFN, filiala Teilor Holding specializată în comercializarea bijuteriilor din aur prin intermediul rețelei MoneyGold, s-a extins în primele șase luni ale anului cu șapte agenții noi, ajungând la un total de 126 de agenții în România. Invest Intermed a avut, în primul semestru al anului, o cifră de afaceri de 9,7 milioane lei, în creștere cu 113% față de aceeași perioadă din 2024, și un profit de 0,53 milioane de lei, în creștere cu 285%. Compania oferă servicii de finanțare în sistem de împrumut cu gaj, exclusiv pentru persoane fizice.
