Antreprenorii locali câștigă din ce în ce mai des lupta cu investitorii străini, chiar dacă aceștia din urmă sunt deseori mai versați și mai potenți financiar. De la industria alimentară la bănci și de la construcții la telecomunicații, toate sunt dominate de afaceri puse pe picioare de compatrioți.
Anii ’90 au fost rampa de lansare pentru numeroase companii autohtone de succes. Unele din ele au reușit chiar să devină lideri în domeniul lor, în ciuda concurenței din ce în ce mai acerbe din partea unor jucători internaționali cu mult mai multă experiență și mult mai mulți bani. Din păcate, în destule cazuri performanțele au fost doar temporare și, pe măsură ce a trecut timpul, sub presiunea unor cauze diverse (de la greșeli de management la crize economice și de la creșterea costurilor la pierderea războiului cu o concurență mult prea puternică), o bună parte din campionii businessului local au căzut în irelevanță sau au dispărut total de pe piață.
Puțini își mai amintesc azi de grupul PIC, deținut de frații Ilie și Cornel Penescu, care opera în anii 2000 un lanț de hipermarketuri și era angrenat și în activități de producție și media. Sau de PA&CO International, al antreprenorului băcăuan Costel Cășuneanu, unul dintre așa-numiții „regi ai asfaltului”. Aceasta avea în urmă cu 15-20 de ani venituri anuale de zeci de milioane de euro, însă a intrat într-un declin pronunțat în ultimul deceniu. Asta în timp ce grupul deținut de omul de afaceri Viorel Cataramă, care era în trecut unul dintre liderii pieței locale de mobilier, pare să nu o ducă prea bine, Elvila SA raportând în 2024 pierderi de 5 milioane de lei o cifră de afaceri de 10 milioane de lei.
Lideri incontestabili
Iar exemplele ar putea continua. Din fericire, în ultimii ani pare să fi apărut, în contrapondere la lista eșecurilor autohtone în business, una conținând tot mai multe nume de firme locale care nu numai că au reușit să se mențină pe piață, ci chiar au devenit unii dintre cei mai importanți jucători din sectoarele lor.
Unul dintre primele branduri care ne vine în minte este Dedeman, rețeaua de magazine de bricolaj deținută de frații Adrian şi Dragoş Pavăl, care domină copios piața de profil. În 2024 ea a avut afaceri de aproape 2,5 miliarde de euro și un profit net de peste 300 de milioane de euro. Iar în vara lui 2025 s-a anunțat că Pavăl Holding va cumpăra lanțul de magazine do-it-yourself Praktiker din Grecia, la un preț estimat la peste 130 de milioane de euro. „Nu suntem aici pentru a face schimbări abrupte, ci pentru a dezvolta fundația solidă care există deja. Credem că împreună putem avea un model de afaceri puternic și durabil”, spunea la acel moment președintele Dedeman, Dragoș Pavăl.
Tot lider incontestabil de piață este și grupul Digi, care a reușit să ocupe primul loc într-un sector în care sunt sau au fost prezente nume foarte mari, precum Orange, Vodafone sau Telekom. Pornit de la o mică firmă de televiziune prin cablu înființată acum mai bine de 30 de ani în Brașov, acesta controla la finele anului trecut 72% din numărul de abonați la servicii de Internet fix, 60% din clienții de telefonie fixă și 38% din abonații la telefonia mobilă. Ultimul procent urmează să crească în curând, având în vedere că de curând a fost aprobată tranzacția prin care Digi va prelua aproape 1,5 milioane de clienți prepaid ai Telekom. Iar povestea de succes nu se oprește la graniță: în iunie 2025 Digi Spania avea peste 6,5 milioane de clienți de telefonie mobilă, peste 2,2 milioane în zona de Internet fix și peste 700.000 în cea de telefonie fixă, iar ultimele date arată că expansiunea sa continuă într-un ritm tot mai alert (apărând chiar zvonuri că i s-ar fi oferit nu mai puțin de 3,8 miliarde de euro pentru operațiunile spaniole).
Război în industria alimentară
Deși ne tot lamentăm că importăm cantități mari de mâncare (lucru adevărat cel puțin parțial), adevărul este că firmele autohtone din sectorul de produse de origine animală sunt din ce în ce mai puternice, lupta pentru locul întâi dându-se între câteva grupuri deținute de antreprenori români. Cris-Tim Family Holding, de exemplu, deținut de familia Timiș, a avut în 2024 o cifră de afaceri agregată de peste 1,1 miliarde de lei și plănuiește investiții de aproape 200 de milioane de euro până în 2030. Iar recenta sa listare la bursă s-a bucurat de un rezultat mai mult decât impresionant. „Încheierea cu succes a ofertei publice inițiale, suprasubscrisă atât pe tranșa de retail, unde cererea a depășit inițial de peste 40 de ori oferta disponibilă, cât și pe tranșa investitorilor instituționali, reprezintă o validare fără precedent”, a declarat Radu Timiș Jr., CEO-ul grupului.
În paralel, grupul de agribusiness Carmistin (cunoscut mai ales pentru brandul La Provincia), compus din peste 40 de companii și controlat de omul de afaceri prahovean Justin Paraschiv, dezvăluia în acest an că plănuiește investiții de peste 350 milioane de euro în extinderea capacităților de producție. În vară Carmistin a devenit cel mai mare producător de furaje din România, după preluarea Provimi de la gigantul american Cargill, iar „până la finalul anului 2026 și-a propus să devină cel mai mare producător de proteină animală din România”. În 2024, cifra de afaceri agregată a grupului a fost de peste 1,8 miliarde de lei.
Nu poate fi uitat, desigur, un alt lider al pieței de profil, Transavia, care a înregistrat anul trecut o creștere atât a veniturilor (până la 1,1 miliarde de lei), cât și a profitului și care anunța tot în 2024 investiții de 100 de milioane de euro în expansiune.
România brandurilor mari
Cifrele arată bine pentru afacerile locale și în sectorul construcțiilor. În 2024 grupul UMB, controlat de băcăuanul Dorin Umbrărescu, a avut venituri totale de peste 14 miliarde de lei, ceea ce l-a situat la mare distanță de competitorii austrieci, italieni ori turci. UMB are în prezent în execuție sau în pregătire peste 300 de kilometri de autostradă, ceea ce garantează un nivel semnificativ de activitate și pentru următorii ani.
Și domeniul financiar este dominat de români, cu Banca Transilvania ajungând anul acesta la 23% cotă de piață, „atât prin creștere organică, cât și prin integrarea OTP Bank” (a patra achiziție a BT, după preluarea Volksbank România în 2015, a Bancpost în 2018 și a Idea Bank în 2022). Asta în timp ce CEC Bank ocupa locul al treilea în top, cu o cotă de piață de 11%.
O afacere autohtonă este pe primul loc și în zona farma, cu grupul Fildas-Catena raportând în 2024 afaceri de peste 15 miliarde de lei și circa 9.000 de angajați în cele aproape 1.000 de farmacii și 16 depozite. Fondatoarea Anca Vlad este mândră de creșterea permanentă a businessului său, dar și de rolul tot mai mare jucat în economie de capitalul românesc. „Se vorbește mult despre investițiile străine. Investițiile străine vin și pleacă, am tot respectul pentru partenerii noștri, dar cred că pulsul adevărat îl dau investitorii români”, spunea ea recent într-un interviu.
Nu pot fi trecute cu vederea, desigur, nici nume precum Altex, cu 7,6 miliarde de lei cifră de afaceri în 2024. Cea mai mare rețea de magazine de electronice și electrocasnice din România, fondată de nemțeanul Dan Ostahie, a făcut anul trecut pasul și în zona de bricolaj, prin achiziționarea lanțului Brico Depot de la britanicii de la Kingfisher.
Veste bună este că exemplele de acest tip ar putea continua. Vestea „proastă” este că economia României este din ce în ce mai mult una modernă, foarte competitivă și deja aproape saturată. Ceea ce face ca viața celor care au ajuns în vârf să nu fie deloc ușoară, ei fiind siliți să inoveze și să performeze continuu, orice mică greșeală putând fi speculată de concurență.
