Calendarul de majorare a accizelor pentru produsele din tutun, stabilit anul trecut pentru cinci ani, a fost modificat, urmând ca accizele să fie crescute mai mult decât era prevăzut şi mai repede, atrage atenţia Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.
„În decembrie e la fel ca în iulie, când a început zvonistica referitoare la pachetul fiscal. Ultima dată când l-am văzut pe dl. ministru al Finanţelor la o dezbatere spunea că în 2024 nu vor fi schimbări, dar că nu sunt excluse ajustări şi că s-ar putea să ducem dorul măsurilor de până acum. Deci nu se va schimba nimic, dar se va modifica pe ici, pe colo, probabil că în punctele esenţiale. Apar iar în presă tot felul de ştiri pe surse despre diverse amendări ale amendamentelor şi tot felul de controverse. Aşadar, iarna e ca vara. Mai ales pentru industria tutunului, care e ca într-o menghină, de fiecare dată când se discută despre construirea bugetului, rectificarea lui sau acoperirea unor deficite”, a afirmat Gilda Lazăr, la dezbaterea online „2024, între tentaţia populistă electorală şi presiunile bugetare”, organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC).
Referitor la fondurile din PNRR, potrivit oficialului JTI, industria tutunului virează anual la buget circa 4 miliarde de euro, însemnând accize, TVA şi alte taxe. Suma reprezintă aproximativ 14% din totalul PNRR inclusiv împrumuturile. Conform ultimei execuţii bugetare, încasările din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 7,1% în octombrie 2023 faţă de octombrie anul trecut, în timp ce totalul accizelor a crescut cu doar 2,8%.
„În strategia fiscal bugetară 2023-2025 e prevăzută pentru anul în curs o creştere a veniturilor din accizele la tutun de exact 7,1%. Aşadar, maurul şi-a făcut datoria şi ar vrea să şi-o facă în continuare. Dar pentru asta e nevoie de stabilitate, ca să putem să ne planificăm afacerile. Calendarul de majorare a accizelor pentru produsele din tutun, stabilit anul trecut pentru cinci ani, a fost modificat, urmând ca accizele să fie majorate mai mult decât era prevăzut şi mai repede. În ultimul timp, cuvinte ca predictibilitate sau stabilitate au devenit arhaisme. În schimb, intră în vocabularul curent alţi termeni, mai progresişti, ca de exemplu ‘trenuleţ’. Mai degrabă mocăniţă sau chiar drezină, care riscă să sară de pe şine”, a adăugat ea.
La rândul său, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), Feliciu Paraschiv, crede că anul 2024 va veni cu scumpiri şi reducerea puterii de cumpărare, cu toate că şi producătorii, şi consumatorii, vor căuta soluţii.
„Vom avea de la anul o serie de măsuri cum e creşterea de TVA la produsele care conţin zahăr într-o anumită cantitate, la produsele bio, produsele montane – cele care sunt produse la altitudini de 1.000 – 1.400 metri, va creşte acciza la tutun, la alcool, la băuturile cu concentraţie mai mare de zahăr, unele microîntreprinderi vor avea impozit pe cifra de afaceri mai mare, vor fi creşteri de taxe pentru bănci, hoteluri, restaurante. În piaţă, majorările vor fi mai ample, pentru că se vor cascada. Vom observa un fenomen de down-trade, consumatorii vor începe să cumpere produse mai ieftine, producătorii la rândul lor vor reduce cantitatea, pentru a menţine preţul plafonat. În plus, avem legislaţie referitoare la ambalaje, o bătaie foarte mare de cap, care duce până la urmă la creşteri de costuri şi de preţuri la raft, iar pe de altă parte la scăderea puterii de cumpărare”, a precizat Paraschiv.
