Guvernul premierului italian Giorgia Meloni se bazează pe bănci şi companii de asigurări pentru a ajuta la finanţarea a 3,5 miliarde de euro din bugetul său, conform noului plan menit să-i mulţumească pe votanţi, transmite Bloomberg.
Cea mai mare parte a sumei va fi obţinută în urma amânării deducerilor fiscale pentru bănci, le-a spus jurnaliştilor ministrul de Finanţe Giancarlo Giorgetti. Adjunctul său, Maurizio Leo, a explicat că amânarea deducerii va fi valabilă în 2025 şi 2026.
Analiştii apreciază că decizia nu va afecta probabil foarte mult profitabilitatea băncilor, deşi Giorgetti a numit măsura „semnificativă”.
„Aşa cum am promis, nu vor fi noi impozite pentru cetăţeni. Suma de 3,5 miliarde de euro de la bănci şi companiile de asigurări va fi alocată către îngrijirea sănătăţii şi sprijinirea celor mai vulnerabili”, a scris Meloni într-o postare pe platforma X.
Oggi, in Consiglio dei Ministri, abbiamo varato la legge di bilancio, un intervento che mette al centro i cittadini, le famiglie e il rilancio della nostra Nazione.
Come avevamo promesso, non ci saranno nuove tasse per i cittadini. Inoltre, rendiamo strutturale il taglio delle… pic.twitter.com/scgmgnzBw9
— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) October 15, 2024
De asemenea, va fi redusă sarcina fiscală, iar măsura va deveni permanentă, a anunţat Giorgetti.
Acţiunile băncilor italiene nu înregistrau miercuri schimbări semnificative la Bursa de la Milano.
În primul semestru din 2024, profitul celui mai mare creditor italian, Intesa Sanpaolo SpA, a urcat cu 13%, iar la rivala UniCredit SpA creşterea a fost de aproximativ 20%.
În vara anului trecut, planul de a impune o taxă de 40% pe profiturile excesive ale băncilor a dus la turbulenţe în sectorul financiar din Italia. Ulterior, Guvernul a revizuit taxa, dând creditorilor posibilitatea de a opta pentru consolidarea rezervelor interne de capital, în loc să plătească taxa. Atunci, Giorgetti a promis că nu va repeta o astfel de greşeală.
Italia are ca obiectiv reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB în 2026, de la un nivel estimat la 3,8% din PIB anul acesta. Italia, Franţa, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia sunt statele membre ale UE care au intrat în procedura de deficit excesiv (PDE) şi trebuie să-şi reducă cheltuielile publice, a anunţat în iunie Comisia Europeană. De asemenea, Executivul comunitar a demarat proceduri disciplinare contra Italiei, Franţei şi a altor cinci ţări membre UE pentru că au încălcat reglementările UE legate de nivelul datoriei.
