Aproximativ una din cinci (21,1%) gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, potrivit noului raport anual publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Datele arată impactul semnificativ al costurilor energetice asupra nivelului de trai și confirmă că fenomenul rămâne o provocare majoră la nivel național, mai ales într-un context marcat de noi tensiuni pe piețele energetice internaționale. Sărăcia energetică afectează în special mediul rural și locuințele individuale, iar includerea costurilor cu buteliile de gaz arată o presiune și mai mare asupra bugetelor gospodăriilor.
Raportul anual pentru 2025 publicat de ORSE ia în considerare evoluția fenomenului sărăciei energetice în România în perioada 2020-2024. În calcularea indicatorilor, ORSE utilizează date care provin din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF), publicată de Institutul Național de Statistică.
Analiza realizată de ORSE arată că vulnerabilitatea energetică este determinată de o combinație de factori – venituri reduse, locuințe ineficiente energetic și acces limitat la tehnologii moderne. Efectele sunt distribuite inegal între regiuni, medii de locuire și tipuri de locuințe.
„Sărăcia energetică este un fenomen complex, care nu poate fi descris printr-un singur indicator. Pentru a înțelege cu adevărat dimensiunea problemei trebuie să analizăm simultan date despre venituri, mediul de rezidență, costuri energetice, consum și caracteristicile locuințelor. Avem nevoie de date integrate pentru a putea construi politici publice eficiente”, declară Anca Sinea, coordonator al Observatorului Român al Sărăciei Energetice.
Gospodăriile cu cele mai mici venituri, afectate sever
Așa cum ORSE a semnalat și în analizele anterioare, presiunea costurilor cu energia se extinde tot mai mult și către gospodăriile cu venituri medii.
Situația rămâne însă dramatică pentru gospodăriile cu cele mai reduse venituri (decilele 1 și 2 de venit). Toate familiile aflate în prima decilă de venit și 72% din cele aflate în decila 2 de venit au ajuns sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, arată indicatorul european LIHC („low income, high cost”) modificat – adaptat de ORSE contextului național pentru a reflecta mai bine situațiile de vulnerabilitate. Comparativ, media la nivel național este de 21,1% dintre gospodării, potrivit celor mai recente date disponibile analizate de experții ORSE pentru anul 2024.
Indicatorul utilizat în analiză (LIHC modificat) măsoară, practic, situațiile în care costurile cu energia împing familiile sub nivelul minim de venit necesar pentru trai.
De asemenea, aproape jumătate (44%) dintre gospodăriile din decila 1 de venit au practicat subconsumul energetic, o formă severă de sărăcie energetică.
Diferențe regionale importante
Cele mai ridicate niveluri ale sărăciei energetice se înregistrează în regiunea Nord-Est, unde aproximativ 32% dintre gospodării au ajuns sub pragul de sărăcie materială după plata energiei. Tot în această regiune, 26% dintre gospodării și-au restrâns consumul sub nivelul adecvat nevoilor, cel mai mare procent la nivel național. La polul opus, București-Ilfov înregistrează cele mai scăzute valori: doar 6% dintre gospodării cad sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie și 7% practică subconsumul.
Mediul rural, cel mai afectat
Datele raportului ORSE arată că sărăcia energetică este mult mai răspândită în mediul rural. Aproximativ 75% dintre gospodăriile care consumă sub nivelul minim de energie se află în zone rurale. Aceeași proporție – 75% – se regăsește și în cazul gospodăriilor care ajung sub pragul sărăciei după plata energiei.
Aceste rezultate reflectă diferențele structurale dintre mediul rural și urban, inclusiv nivelurile mai scăzute de venit, eficiența energetică redusă a locuințelor și accesul limitat la infrastructură energetică modernă.
Povara costurilor energetice afectează însă și mediul urban. Aproximativ 52% dintre gospodăriile care alocă peste 10% din buget pentru energie se află în mediul urban, iar 48% în mediul rural. În același timp, supraconsumul energetic este mai frecvent în orașe (56%), comparativ cu zonele rurale (44%), reflectând diferențele de consum și de acces la infrastructură energetică modernă.
Aceste rezultate arată că, în timp ce mediul rural are nevoie de investiții accelerate pentru acces la surse de energie curate, accesibile și diversificate, precum și în eficientizarea energetică a locuințelor, mediul urban necesită măsuri orientate spre eficiență și optimizarea consumului, adaptate specificului infrastructurii și stilului de viață urban.
Locuințele individuale, mai vulnerabile
Tipul de locuință influențează semnificativ riscul de sărăcie energetică. În România, aproximativ 60% dintre gospodării locuiesc în case unifamiliale, majoritatea (74%) situate în mediul rural.
Potrivit datelor din raportul ORSE, 87% dintre gospodăriile care cad sub pragul de sărăcie după plata energiei locuiesc în case și doar 13% în apartamente. De asemenea, 83% dintre gospodăriile care reduc consumul energetic sub nivelul minim necesar trăiesc tot în locuințe individuale. Cele mai afectate de subconsum energetic sunt locuințele din lemn și paiantă – 36%, respectiv 30% dintre aceste gospodării.
Prin urmare, gospodăriile care locuiesc în case sunt semnificativ mai vulnerabile la sărăcia energetică decât cele din apartamente. Această concluzie subliniază importanța extinderii programelor publice de eficiență energetică și către locuințele individuale, nu doar către blocurile de locuințe.
Buteliile de gaz cresc presiunea asupra bugetelor
Raportul ORSE pe 2025 evidențiază și rolul important al buteliilor de gaz pentru gătit, utilizate de aproximativ 43% dintre gospodăriile din România, în special acolo unde nu există rețele de gaz natural – preponderent în mediul rural.
Având în vedere amploarea acestei practici, includerea cheltuielilor cu butelia de gaz în analiza costurilor energetice oferă o imagine mai fidelă asupra presiunii reale asupra bugetelor gospodăriilor. Excluderea acestei surse conduce la o subestimare a sărăciei energetice pentru anumite segmente ale populației.
Dacă aceste costuri sunt incluse în calculul cheltuielilor energetice, proporția gospodăriilor de la nivel național care cheltuiesc peste 10% din venit pentru energie crește la 32,3%, față de 25,5% în varianta care nu include această componentă. De asemenea, proporția gospodăriilor care cad sub pragul de sărăcie materială după plata facturilor energetice crește la 22,4%.
Aceste evoluții arată că utilizarea buteliilor de gaz, esențială pentru acoperirea unor nevoi energetice de bază, are un impact semnificativ asupra bugetelor gospodăriilor. În lipsa unor politici dedicate dezvoltării infrastructurii și facilitării accesului la resurse energetice moderne, gospodăriile dependente de butelie rămân expuse unor riscuri ridicate de vulnerabilitate, cu efecte directe asupra calității vieții și dezvoltării comunităților, potrivit raportului ORSE.
Soluțiile propuse de experții ORSE
„Combaterea sărăciei energetice nu poate fi realizată doar prin măsuri temporare asupra facturilor. Este nevoie de politici structurale – investiții în eficiența energetică a locuințelor, acces la tehnologii moderne și soluții energetice adaptate comunităților locale”, declară George Jiglău, coordonator ORSE.
Raportul subliniază că abordarea eficientă a sărăciei energetice necesită politici publice structurale, printre care:
- dezvoltarea unui sistem național integrat de date privind sărăcia energetică;
- consolidarea cooperării între instituții și sectorul energetic;
- consolidarea și instituționalizarea grupului interministerial pentru sărăcie energetică;
- politici diferențiate în funcție de tipul vulnerabilității și definirea nevoilor energetice minimale;
- extinderea instrumentelor de sprijin, precum cardul de energie – care să poată fi utilizat într-un mod mai flexibil (plata facturilor sau investiții în eficiență energetică);
- consolidarea ghișeelor unice ca instrumente locale de sprijin pentru cetățeni;
- susținerea soluțiilor comunitare și a autonomiei energetice locale.
Raportul confirmă nevoia unor politici publice flexibile de protecție a populației, adaptate caracterului dinamic al vulnerabilității energetice. Analiza vine într-un context în care prețurile la energie înregistrează din nou creșteri abrupte pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, fenomen similar cu cel din toamna anului 2021 și după izbucnirea războiului din Ucraina în 2022, când creșterea rapidă a facturilor a determinat introducerea mecanismelor de plafonare a prețurilor.
Experții ORSE subliniază că politicile publice trebuie să abordeze atât cauzele structurale ale vulnerabilității energetice, cât și situațiile de criză care pot afecta rapid gospodăriile, în contextul unor șocuri pe piața energiei.
