Topul băncilor comerciale din România continuă să treacă prin consolidări. După preluările de anul trecut, acum a venit rândul Intesa Sanpaolo Bank să crească prin achiziții, chiar dacă la un nivel mai redus decât integrarea OTP Bank în Banca Transilvania. Dar nu este de mirare că se caută consolidarea în condițiile în care profiturile sistemului bancar sunt concentrate la nivelul băncilor din top 10.
Fuziunea prin absorbție dintre Intesa Sanpaolo Bank România și First Bank este programată să se finalizeze în cursul acestei luni. Fuziunea va produce efecte începând cu data de 31 octombrie 2025, în baza aprobării prealabile din partea Băncii Naționale a României și a înregistrării la Registrul Comerțului. În situația în care aprobarea Registrului Comerțului pentru înregistrarea fuziunii şi a efectelor acesteia nu este obținută până cel târziu la data de 31 octombrie 2025, data fuziunii va fi ultima zi din luna calendaristică în care s-a obținut aprobarea Registrului Comerțului. Clienții First Bank vor avea acces la expertiza unuia dintre cele mai mari grupuri bancare din Europa, care deservește 21,5 milioane de clienți în Italia și are o prezență internațională strategică care include 12 țări din regiunea CEE (Europa Centrală și de Est) și Egipt. De asemenea, clienții vor avea acces la 58 de sucursale și peste 700 de bancomate și terminale multifuncționale din rețeaua Intesa Sanpaolo Bank România și Euronet.
Intesa Sanpaolo se pregătește de intrarea în top 10 al băncilor din România, cu o cotă care va depăși 1% din total piață, în condițiile în care mai multe bănci mai mari au fost absorbite de alte unități. Banca Transilvania și-a majorat, la sfârșitul primului semestru al anului, activele cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut și rămâne pe prima poziție din sistemul bancar, urmată de BCR și de CEC Bank. UniCredit Bank România s-a apropiat de podium, dar nu a reușit să depășească BRD și CEC după fuziunea cu OTP Bank. Locul patru din top este ocupat de BRD – Groupe Societe Generale, iar UniCredit se luptă cu Raiffeisen Bank și ING Bank pentru locurile cinci, șase și șapte din sistem. Pe ultimele locuri din top găsim Exim Banca Românească, Garanti BBVA și Libra Internet Bank, care ar putea fi depășită de Intesa Sanpaolo.
Cele mai mari zece bănci din sistem au o cotă de piață de peste 90%, nivel care va mai crește în perioada următoare. La nivel de profit net, cele mai mari bănci au o cotă și mai mare, de 97% din profitul înregistrat de sistem în primele șase luni ale anului. Băncile din top 10 au adunat 7,2 miliarde de lei în primul semestru, în timp ce restul au consemnat circa 2,5 miliarde de lei. Nivelul profitului este similar cu cel de anul trecut, când s-au înregistrat pe întreg anul 14,2 miliarde de lei.
Banca Transilvania și BCR au cele mai mari câștiguri, de 1,77 miliarde de lei în cazul Băncii Transilvania și de 1,47 miliarde de lei pentru BCR, conform datelor comunicate de companii. Raiffeisen Bank a anunțat un profit de aproape 900 de milioane de lei, UniCredit Bank de 832 de milioane de lei, ING Bank de 790 de milioane de lei, iar BRD de 764 de milioane de lei. CEC Bank le urmează cu 304 milioane de lei, Libra Bank cu 164 de milioane de lei, Garanti BBVA cu 133 de milioane de lei, iar Exim Banca Românească a consemnat 80 de milioane de lei în profit net.
Dobânzile care au rămas ridicate în 2025 și comisioanele au contribuit cel mai mult la profiturile băncilor în primele șase luni ale anului, iar situația nu se va modifica substanțial nici în a doua jumătate a anului. Rata creditelor neperformante a continuat să se mărească ușor, ajungând la 2,81 la finele trimestrului al doilea, de la 2,53% în primul trimestru al anului.
Dobânzile rămân ridicate
Dobânda de referință a BNR a rămas la 6,5% pe an și nu se va modifica decât anul viitor, cel mai probabil în al doilea trimestru sau la finele primului trimestru. Inflația care a urcat la aproape 10% în august și septembrie nu le permite șefilor din Banca Națională să reducă nivelul dobânzii. De altfel, excesul de lichiditate a revenit în septembrie la peste 20 de miliarde de lei medie zilnică, după ce în august a fost de 15 miliarde de lei, iar în iulie de 9 miliarde de lei. Doar în iunie s-a înregistrat un deficit de lichiditate în piața bancară, de 4,5 miliarde de lei medie zilnică, conform datelor BNR. Excesul de lichiditate este pus pe seama faptului că băncile nu găsesc suficiente companii bancabile, iar multinaționalele se împrumută din străinătate. Băncile din România preferă, astfel, să țină banii la BNR, la o dobândă de 5,5%.
„BNR a ales să păstreze dobânda cheie pe baza unei prognoze clare și pentru a nu interveni excesiv. O majorare ar fi putut încetini economia și risca o recesiune nejustificată”, spune Claudiu Trandafir, expert financiar și fondator OferteBancare.ro, care arată și că, în contextul unei inflații de aproape 10%, dobânda reală este negativă, de circa 4%, ceea ce are un efect direct și asupra depozitelor bancare, deoarece banii depuși la bancă își pierd din valoare. Menținerea dobânzii cheie protejează debitorii, deoarece o majorare ar duce la creșterea costului creditării prin ROBOR și IRCC. Totodată, o creștere a dobânzii ar afecta și costul datoriei guvernamentale, ceea ce ar avea efecte negative asupra întregii economii. „BNR nu va reduce dobânda până nu va fi sigură că inflația e sub control, pentru a evita presiuni noi asupra cursului și asupra economiei. Practic, păstrarea dobânzii cheie este singura decizie care nu are un impact negativ. Dacă proiecțiile pentru anul viitor sunt reale și inflația va scădea, atunci cel mai probabil vom vorbi despre o modificare a dobânzii cheie”, mai arată Claudiu Trandafir.
Indicele ROBOR la trei luni a coborât la final de septembrie la 6,51%, de la 6,6% în august și peste 7% în iulie. Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) a crescut, de la 1 octombrie 2025, la 6,06%, de la 5,53% în perioada anterioară. Este cel mai mare nivel al IRCC de la înființare și până acum și îi afectează pe cei aproximativ 400.000 de debitori cu credite legate de IRCC. Ratele lunare ale celor cu credite ipotecare au crescut cu câteva zeci de lei sau chiar peste o sută de lei în funcție de mărimea împrumutului. Totuși, trebuie menționat că păstrarea dobânzii de referință a BNR fără a o crește către nivelul inflației protejează debitorii, care altfel s-ar confrunta cu o creștere mult mai mare a dobânzilor.
Piața de transfer de risc intră într-o nouă etapă
O mișcare interesantă pe piață a fost făcută de Raiffeisen Bank, care păstrează o strategie de dezvoltare prudentă, orientată către credite cât mai ferite de riscul de neplată. Banca a finalizat o nouă tranzacție de securitizare sintetică cu Munich Re, una dintre cele mai mari companii de reasigurare din lume. Tranzacția este structurată pe un portofoliu de credite de nevoi personale negarantate, în valoare de 1 miliard de euro, devenind cea mai mare securitizare sintetică de acest tip și prima tranzacție de pe piața românească având ca activ suport un portofoliu de expuneri retail. „Securitizările sintetice reprezintă un instrument important pentru gestionarea în mod eficient a capitalului și susținerea intermedierii financiare. Dezvoltarea unei piețe eficiente de securitizare poate îmbunătăți accesul la finanțare pentru sectorul nefinanciar, prin reducerea costului și creșterea vitezei de rotație ale capitalului băncii. Acest parteneriat inovator cu Munich Re este un reper important în acest sens, punând bazele pentru continuarea dezvoltării pieței de SRT din România prin diversificarea și extinderea bazei de investitori”, a declarat Romulus Mircea, director executiv Trezorerie, Raiffeisen Bank.
Colaborarea cu Munich Re permite Raiffeisen Bank să își intensifice activitatea de creditare în conformitate cu strategia sa de a susține dezvoltarea unei economii reziliente, competitive și inovatoare în România. Tranzacția include un portofoliu de credite personale negarantate în valoare totală de 5,05 miliarde de lei (aproximativ 1 miliard de euro). Portofoliul de credite securitizate va rămâne în bilanțul Raiffeisen Bank și este împărțit în trei tranșe de risc: senior, mezanin și junior. În cadrul tranzacției, riscul de credit al tranșei mezanin este transferat printr-o garanție financiară către Munich Re prin intermediul subsidiarei sale de asigurări specializate Great Lakes Insurance S.E. „Suntem încântați să anunțăm încheierea cu succes a încă unei tranzacții de securitizare inovatoare pentru piața românească. Pionieratul acestei noi clase de active pe piața tranzacțiilor de SRT (Transfer Semnificativ al Riscului) din România evidențiază sustenabilitatea modelului nostru de afaceri și cadrul solid al băncii de administrare a riscurilor. Noul parteneriat cu Munich Re reprezintă un pas important în strategia noastră de a susține dezvoltarea economiei românești și de a sprijini succesul clienților noștri la o scară mai mare”, a declarat Alina Rus, CFO, Raiffeisen Bank.
Creditarea din întregul sistem bancar nu a dat încă semne serioase de încetinire, în ciuda perioadei volatile economic și a dobânzilor ridicate. De altfel, nici numărul de tranzacții imobiliare nu s-a redus semnificativ după majorarea cotei de TVA aferente imobilelor noi. Dacă economia va merge conform planurilor guvernamentale, nu vom asista la modificări importante ale pieței bancare și imobiliare nici anul viitor, ceea ce ar fi foarte bine pentru economie în general.
