Autoritățile române fac eforturi susținute pentru a evita retrogradarea ratingului de țară în categoria ‘junk’ (investiții speculative), ceea ce ar îngreuna accesul pe piețele financiare și ar majora costurile de împrumut atât pentru stat, cât și pentru companii, se arată într-un articol publicat miercuri pe blogul Opinii BNR, semnat de Cristian Bichi, consilierul guvernatorului BNR.
‘Autoritățile române fac o adevărată echilibristică pentru ca ratingul României să nu ajungă în categoria ‘junk’ (‘investiții speculative’), ceea ce ar îngreuna accesul țării pe piețele de finanțare și ar duce la creșterea costurilor împrumuturilor. Dacă România se va împrumuta mai scump, la fel vor face și firmele românești. În general, datorită multor aspecte tehnice implicate, subiectul ratingurilor de credit rămâne o nebuloasă pentru marele public și, în unele cazuri, chiar și pentru analiștii economici’, arată Bichi.
Plecând de la această realitate, prezenta opinie este elaborată în scopuri de educație financiară, notează autorul analizei.
‘O agenție de rating este o persoană juridică independentă a cărei activitate include acordarea, cu titlu profesional, de ratinguri (note/calificative) de credit. Calificativele au în vedere evaluarea prospectivă a riscului de credit al emitenților sau al obligațiilor financiare’, a precizat consilierul guvernatorului BNR.
Potrivit acestuia, ‘rațiunea primară a existenței agențiilor de rating este de a reduce asimetria informațională dintre emitentul unui instrument financiar și investitori în ceea ce privește capacitatea și voința acestuia de a face plăți la timp în contul datoriilor sale’.
Ratingurile sunt importante nu numai pentru conținutul informațional, ci și pentru valoarea lor tranzacțională și faptul că sunt utilizate în scopuri de reglementare financiară, a adăugat oficialul BNR.
‘Sectorul agențiilor de rating este foarte concentrat, fiind alcătuit din câțiva jucători importanți la nivel global (Standard&Poor’s – S&P, Moody’s și FitchRatings), așa-numitele ‘Big Three’, și diverse agenții minore (regionale sau strict specializate)’, se mai arată în document.
Potrivit prevederilor legale europene, un rating de credit reprezintă o opinie, acordată pe baza unui sistem de clasificare bine stabilit și definit al categoriilor de rating, referitoare la bonitatea unei entități, a unei creanțe sau a unei obligații financiare, a unui titlu de creanță sau a unei acțiuni preferențiale și a altor instrumente financiare ori a unui emitent de astfel de obligații.
Conform sursei citate, un rating de credit este ‘doar o opinie ce privește spre viitor referitoare la riscul de credit al unui emitent sau al unor obligații financiare și nu o certificare contabilă sau o garanție privind plata efectivă a datoriilor’.
‘Ratingurile de credit suverane indică, atât capacitatea, dar și voința guvernelor supuse procesului de evaluare din partea agențiilor specializate de a-și onora obligațiile financiare, în întregime și la timp, față de creditori comerciali privați. Un rating suveran, ce reprezintă o formă de ‘rating privind emitentul’, nu privește obligațiile față de alte guverne, instituții supranaționale (de exemplu FMI, Banca Mondială) sau întreprinderi ale sectorului public/guverne regionale’, mai arată analiza.
Ratingurile de la BBB- sau Baaa3 în sus sunt considerate, prin convenție a pieței, ca aparținând categoriei ‘recomandat pentru investiții’ (‘investment grade’), în timp ce ratingurile de la BB+ sau Ba1 în jos sunt clasificate ca ‘investiții speculative’ sau cu ‘randament înalt (‘high yield’). Pentru această ultimă categorie se mai utilizează și denumirea ‘nerecomandat pentru investiții’ sau cea depreciativă de ‘junk’ (‘gunoi’).
Totodată, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României a făcut referire la cel mai recent rating de credit acordat României de către agenția S&P, în data de 3 aprilie 2026.
‘În comentariul său privind acțiunea de rating, agenția precizează, ca titlu, următoarele: România ratinguri confirmate ‘BBB-/A-3’; Perspectivă negativă. Vom recunoaște din start, din referirea la România, că ne aflăm în fața unui rating suveran, un rating privind emitentul, care arată capacitatea generală a țării noastre de a-și onora obligațiile financiare față de creditori privați comerciali. Fiind familiarizați cu scările de rating, vom identifica nota acordată BBB- ca reprezentând o treaptă de rating pe termen lung, ce se înscrie în categoria ‘recomandat pentru investiții’. Poziția respectivă reprezintă însă ultima treaptă înainte de trecerea în categoria ‘junk’ și de materializarea efectelor negative ale unei asemenea evoluții’, a explicat Cristian Bichi.
Citirea comunicatului agenției va releva că ratingul BBB- privește atât obligațiile în valută, cât și pe cele în moneda ‘locală’ (RON) ale României (agenția a decis să nu acorde un rating mai favorabil acestora din urmă), notează oficialul BNR.
‘Același rating a fost acordat și obligațiilor individuale de prim rang și negarantate ale guvernului. Perspectiva indicată este negativă, ceea ce indică sensul unei posibile schimbări de rating (înrăutățirea sa), într-un orizont de timp de doi ani. Subliniez că perspectiva respectivă nu însemnă că neapărat un astfel de eveniment va avea loc. După cum precizează S&P, perspectiva poate deveni ‘stabilă’, dacă deficitul extern și cel fiscal se vor îngusta substanțial, cu sprijinul unei relansări a creșterii economice’, a adăugat Bichi.
Nota A-3 reprezintă o treaptă de rating pe termen scurt, a precizat acesta.
‘Potrivit S&P, un debitor aflat în această categorie are capacitatea adecvată să-si îndeplinească obligațiile financiare. Totuși, condiții economice adverse sau circumstanțe în schimbare sunt într-o măsură mai probabilă să schimbe capacitatea debitorului de a face plata’, a adăugat consilierul guvernatorului BNR.
