Pensiile private obligatorii devin tot mai importante pentru persoanele care ajung la vârsta retragerii din activitate. Chiar dacă nu oferă încă sume consistente pentru cei care se pensionează, evoluția de până acum a fondurilor de pensii ne arată că în 10 ani ar putea suplimenta semnificativ veniturile pensionarilor.
Cele șapte fonduri de pensii private obligatorii din Pilonul II au obținut în 2025 un randament mediu de 19,2%, cel mai bun rezultat anual din istoria de aproape 18 ani a sistemului, potrivit calculelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Activele nete, adică banii administrați de fondurile de pensii în beneficiul românilor, au ajuns la 201,6 miliarde de lei (39,5 miliarde de euro) la sfârșitul lui 2025, de asemenea un maxim istoric pentru sistem, în creștere cu peste 33% față de sfârșitul anului 2024.
Rezultatele record din 2025 au venit pe fondul creșterii semnificative a valorii companiilor listate la Bursa de Valori de la București (BVB), unde fondurile din Pilonul II investesc circa un sfert din banii administrați, precum și a îmbunătățirii cotațiilor titlurilor de stat românești, unde se găsesc aproape două treimi din activele fondurilor.
Sistemul de pensii private a oferit una dintre cele mai clare imagini de stabilitate pe termen lung, arată și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Cu active totale care reprezintă 10,3% din PIB, numărul participanților din Pilonul II și Pilonul III (pensii private facultative) a urcat la 9,36 milioane. Fluxurile de contribuții au susținut această creștere, cu 16,7 miliarde de lei virați în Pilonul II în primele nouă luni, cu 27% peste nivelul din 2024, și o majorare de 44% a participanților noi în Pilonul III. „Într-un an dominat de ajustări fiscale și incertitudine macroeconomică, pensiile private au funcționat ca un barometru al încrederii pe termen lung, confirmând că stabilitatea se construiește prin acumulări lente, disciplinate și consecvente”, a declarat președintele ASF, Alexandru Petrescu.
Conform ASF, contribuțiile încasate pe Pilonul II în luna decembrie 2025 au fost în valoare de 1,88 miliarde de lei, în timp ce contribuția medie a fost 408 lei. La finalul lunii decembrie, titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 131,05 miliarde de lei, respectiv 65%. Acestea sunt urmate de acțiuni, cu 51,85 miliarde de lei (25,7%), și de obligațiuni corporative, cu 7,92 miliarde de lei (3,9% din total active). ASF precizează că, luna decembrie 2025, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.458.638 de participanți. În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital.
Dintre cei 8,45 de milioane de români înscriși, adică majoritatea populației active a țării, mai bine de jumătate (circa 4,6 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%. Banii din Pilonul II sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populației, după depozitele bancare, precum și singura sursă de economisire pe termen lung pentru români, în special cei cu venituri mici.
Motor de finanțare pentru stat și companii
În condițiile în care aproape toți banii din Pilonul II sunt investiți în România, fondurile de pensii private sunt printre cei mai importanți investitori instituționali autohtoni. În acest mod, Pilonul II sprijină finanțarea datoriei publice (în special pe termen lung), accesul la capital al companiilor românești listate la Bursă, implicit creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Din activele nete de 201,6 miliarde de lei, mai bine de o treime reprezintă câștigul net obținut din investițiile realizate de administratorii fondurilor de pensii private: 75,4 miliarde de lei (14,8 miliarde de euro), în plus față de contribuțiile primite în administrare.
Pe întreaga durată de funcționare (2008-2025), fondurile de pensii private din Pilonul II au înregistrat un randament mediu anual de 8,3%, mult superior ratei medii anuale a inflației de 4,7% din aceeași perioadă, conform calculelor APAPR. Mai exact, un român cu salariul mediu și a contribuit la Pilonul 2 în fiecare lună de la început și până în prezent are în contul personal o sumă totală de 55.662 lei, din care 64% sunt contribuțiile virate și 36% câștigul adăugat în timp de randamentele investiționale.
Această sumă s-a dublat în ultimii trei ani și este de aproape șapte ori mai mare decât în urmă cu 10 ani. Estimările APAPR arată că deja 1,1 milioane de români au în conturile personale de Pilon II sume de peste 50.000 de lei. Menționăm că fondurile din Pilonul II pot deveni semnificative peste 10 ani; aceasta este și explicația: cu cât activele administrate sunt mai mari, cu atât mai mari sunt și randamentele anuale.
Fondurile de pensii din Pilonul II au realizat deja un număr de 300.000 de plăți către beneficiari (participanți și moștenitori), sumele plătite fiind în valoare totală de 5,9 miliarde de lei în perioada 2008-2025. Doar în 2025, sumele plătite au fost de 2,65 miliarde de lei (mai mult decât dublu față de 2024), către 88.000 de beneficiari.
Când inflația erodează câștigurile
Totuși, o analiză a randamentelor reale obținute de fondurile de pensii arată că performanțele sunt puternic influențate de stabilitatea prețurilor. De aceea, în ultimii cinci ani (perioada 2021-2025), caracterizați de un mediu economic volatil și o inflație ridicată, randamentul cumulat la nivelul pieței este negativ în termeni reali, conform unei analize realizată de comparatorul financiar FinRadar.
„În perioadele cu inflație scăzută, fondurile generează performanțe robuste în termeni reali. În perioada 2011-2015, randamentul mediu cumulat a fost de peste 30% în termeni reali pentru fondurile de pensii private obligatorii și de aproape 25% pentru fondurile de pensii facultative. Aceste performanțe au coincis cu o perioadă de stabilitate a prețurilor. Ultimii cinci ani (perioada 2021-2025) au fost caracterizați de un mediu economic volatil și o inflație ridicată, iar randamentul real al fondurilor de pensii a cunoscut cele mai slabe performanțe. Deși 2025 a fost un an cu rezultate foarte bune, acesta nu a reușit să compenseze integral evoluțiile negative din anii anteriori, astfel că, pe ultimii cinci ani, randamentul cumulat la nivelul pieței este negativ în termeni reali”, arată analiza celor de la FinRadar.
Rezultatele din comparator arată un randament cumulat de 30,8% la Pilonul II și 24,7% la Pilonul III în perioada 2011-2015, de 15,1% la Pilonul II și de 9,8% la Pilonul III în perioada 2016-2020 și minus 2,2% la Pilonul II și minus 6% la Pilonul III în intervalul 2021-2025. „La nivel individual, fondurile cu grad de risc ridicat tind să performeze mai bine și reușesc să conserve puterea de cumpărare a economiilor chiar și atunci când avem o inflație ridicată. Acest fenomen se observă cel mai bine pe segmentul fondurilor facultative. În perioada 2021-2025, doar două fonduri au reușit să genereze randamente reale pozitive: NN Activ (+2,05) și AZT Vivace (+1,53), ambele fiind fonduri cu un grad de risc ridicat. În același interval, fondurile cu grad de risc mediu (de pe Pilonul III) au înregistrat un randament real cuprins între -5,7% și -11,69%”, mai arată analiza.
Presiunea pe sistemul public
Un număr de 4.698.070 de pensionari era înregistrat în ianuarie 2026 în România, cu 1.489 mai puțini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.779 de lei, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat la 13,055 miliarde de lei. Din totalul pensionarilor, 531.259 aveau perioade lucrate în agricultură, iar pensia medie a fost de 720 de lei. Potrivit statisticilor CNPP, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.790.295 de persoane, din care 2.163.817 femei, în timp ce pensia medie era de 3.109 lei.
Pensie anticipată au primit, în ianuarie 2026, 65.384 de persoane (2.551 de lei pensie medie) și pensie de invaliditate 394.829 de persoane (pensie medie de 1.094 de lei), dintre care 45.956 de persoane pentru gradul I de invaliditate (955 de lei pensie medie). În aceeași lună, pensie de urmaș s-a acordat unui număr de 447.469 persoane (1.502 lei, pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 93 de pensionari (540 de lei, în medie).
