Actualul exerciţiu financiar este ultimul în urma căruia noi putem să schimbăm paradigma de finanţare prin fonduri europene, să ducem de la cantitate la calitate şi, dacă vom demonstra acest lucru, vă asigur că în faţa Comisiei Europene România va avea un cuvânt mult mai greu de spus la masa negocierilor pentru noua Politică de Coeziune din 2027, a declarat, miercuri, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
Prezent la evenimentul cu tema „Digitalizare şi bune practici în e-guvernare”, unde a prezentat platforma www.oportunitati-ue.gov.ro, ministrul a precizat că acest site pune la dispoziţia tuturor beneficiarilor toate sursele de finanţare care sunt disponibile la nivel guvernamental pentru proiectele din fonduri europene, atât cele din PNRR, cât şi pe cele din Politica de Coeziune.
„Am gândit o formulă mai prietenoasă şi mult mai adaptată, adică în sensul în care informaţiile să fie la zi, să fie în timp real. Se pot vedea proiectele care sunt depuse (…) se pot vedea apelurile care se deschid, se pot vedea apelurile care sunt deschise, ce urmează a se deschide, care sunt liniile de finanţare. Nu în ultimul rând, o să vreau din acest site interior să concepem şi un agregator care să se ducă spre ceea ce înseamnă calitatea absorbţiei. Deci, nu ne vom opri numai la partea de prezentare a surselor de finanţare, ci şi la rapoarte în timp real a realizării sau atingerii indicatorilor de performanţă de calitate acolo unde programul cu finanţare europeană are aceste obiective – şi progresul de realizare a acestor indicatori nu vă foloseşte doar dumneavoastră, ci ne foloseşte şi nouă”, a spus ministrul.
Potrivit acestuia, pe site se vor regăsi şi rapoartele de progres în timp real.
„Rapoartele de progres trebuie să fie timp real, trebuie să fie afişate public acolo unde informaţiile au semnătură publică. Acolo unde sunt informaţii sensibile, evident, ele au un grad de selectivitate, persoanele care sunt desemnate pot să aibă acces la acele date şi informaţii, astfel încât inclusiv Comisia Europeană, inclusiv noi ca Guvern, inclusiv beneficiarii, acolo unde este pe fiecare tip sau nivel de acces, să aibă accesul în timp real la tot ceea ce înseamnă nu numai finanţare, dar mai ales progres. Aceasta este provocarea părţii a doua a site-ului, pe care sunt convins că o să o lansăm în perioada următoare. Cred că actualul exerciţiu financiar este ultimul exerciţiu financiar în urma căruia noi putem să schimbăm paradigma de finanţare prin fonduri europene, să ducem de la cantitate la calitate. Dacă la anul 2026-2027 vom demonstra acest lucru, vă asigur că în faţa Comisiei Europene vom avea un cuvânt mult mai greu de spus la la masa negocierilor pentru noua Politică de Coeziune din 2027. Evident, discuţiile au început de acum, dar mai avem încă de lucrat la calitatea absorbţiei”, a explicat ministrul.
Întrebat ce a vrut să spună mai exact când s-a referit la schimbarea paradigmei de finanţare prin fonduri UE, Adrian Câciu a precizat că va trebui să primeze calitatea absorbţiei şi nu cantitatea.
„În primul rând, acest model al calităţii absorbţiei trebuie să fie modelul dominant. Nu numai România, chiar şi Europa se confruntă cu paradigma sau întrebarea ce este mai important: să atragem bani sau să realizăm obiectivele care au fost finanţate din aceşti bani? Crizele cu care s-au confruntat şi România şi Europa au arătat că nu goana după bani este cea care trebuie să fie pe primul loc, ci goana pentru a realiza rezilienţă în diverse domenii. Ca să asiguri rezilienţă trebuie să fii sincer, trebuie să vezi unde te doare. E ca la doctor. Când te duci şi-ţi faci o radiografie, ai curajul să intri la doctor în primul rând. În al doilea rând, ai curajul să faci o radiografie. Al treilea lucru, după ce ai făcut radiografia, ai curajul să nu fii şocat de rezultatul acelei radiografii şi să gândeşti foarte pragmatic: ok, am această situaţie, cum o rezolv, care este tratamentul? Tratamentul poate fi unul care este de moment – şi de regulă societăţile au acţionat întotdeauna de moment: ‘hai să rezolvăm astăzi, vedem ce o fi mâine’, dar tratamentul pe care noi îl căutăm trebuie să fie unul structural. Pe partea de Politică de Coeziune este o întreagă provocare despre cum va arăta Europa şi cum va arăta şi România în 2027. De exemplu, ceea ce eu spun de când am venit ministru la fonduri europene este că nu vreau să mai avem o luptă cu absorbţia în anul 2029, în N+2. Vreau să închidem absorbţia în 2027. Pentru asta, în anii 2023, 2024, 2025, toate fondurile trebuie să fie contractate şi deja din ele să fie foarte mult în implementare”, a explicat Câciu, pentru AGERPRES.
În acest context, şeful de la MIPE a precizat că au fost lansate apeluri în valoare de 19 miliarde de euro, iar până la final de an vor mai fi lansate încă 6 miliarde de euro, pentru ca în 2024 să fie pusă la dispoziţia beneficiarilor toată anvelopa financiară pe care România o are prin Politica de Coeziune.
„Chiar şi faptul că avem la dispoziţie la acest moment 19 miliarde de euro, care sunt deja apeluri deschise, la care deja s-au depus proiecte pentru unele, la altele sunt deschise, mai nou, este un alt tip de abordare decât a fost în trecut, în exerciţiul financiar 2014-2020. Ca să fim foarte sinceri, exerciţiul 2014-2020 a început efectiv cu lansarea de apeluri în 2017. Sunt şi o serie de elemente birocratice. Trebuie să ai program operaţional aprobat de Comisia Europeană, trebuie să lansezi apeluri, e adevărat cu o capacitate administrativă care e supusă, ca să spun aşa, la mai multe activităţi în acelaşi timp, dar, uitaţi ce oameni entuziasmaţi sunt în MIPE şi eu zic că sunt cei mai profesionişti din tot corpul administrativ pe acest domeniu al absorbţiei fondurilor europene”, a mai spus ministrul Investiţiilor.
