Comisia Europeană (CE) a prezentat, vineri, un plan de acțiune privind electrificarea, pentru ca Europa să devină primul continent alimentat cu energie electrică, precum și o piață a carbonului mai puternică pentru a sprijini industria Uniunii Europene (UE) în tranziția către o energie curată și în electrificare, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Chiar dacă 70% din energia electrică din UE este generată în prezent din surse de energie curată autohtone, rata de electrificare a cererii de energie a stagnat la 23% în ultimul deceniu. Executivul comunitar vrea să accelereze electrificarea sectoarelor consumatoare de energie, în special a industriei, a transporturilor și a clădirilor. Pentru a sprijini acest obiectiv ambițios, Comisia va evalua un obiectiv indicativ de electrificare de 46% până în 2040, ca parte a pachetului privind Uniunea Energetică post-2030. Atingerea acestui obiectiv ar putea reduce factura UE la importurile de combustibili fosili cu 260 de miliarde euro pe an până în 2040.
‘Prin acest plan, înscriem Europa pe calea de a deveni primul electro-continent din lume. Mesajul pe care îl transmitem astăzi este foarte clar: alege electricitatea în locul combustibililor fosili, alege independența în locul vulnerabilității. O tranziție accelerată către o energie curată, combinată cu electrificarea, reprezintă răspunsul la provocările cu care se confruntă Europa în ceea ce privește securitatea, competitivitatea și decarbonizarea’, a declarat Comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jorgensen.
Planul de acțiune privind electrificarea se axează pe reducerea decalajului de preț dintre costurile energiei electrice și cele ale energiei fosile și pe stimularea adoptării unor tehnologii mai curate, bazate pe energie electrică, cum ar fi pompele de căldură, vehiculele electrice și bateriile, printre altele, în întreaga Europă. Planul de acțiune urmărește să asigure condiții de concurență echitabile între energia electrică și gaze. Diferențialul lor de preț descurajează adesea trecerea la opțiuni mai curate, cum ar fi pompele de căldură, vehiculele electrice și procesele industriale electrice.
Pentru a aborda acest aspect, propunerea privind facturile la energie electrică adaptate exigențelor viitorului în UE va permite statelor-membre să reducă taxele de rețea pentru anumite grupuri de consumatori și impozitele pentru întreprinderile mari consumatoare de energie. De asemenea, aceasta stimulează implementarea mai rapidă a contoarelor inteligente, ceea ce va facilita economisirea de către consumatori a facturii lor la energie. Propunerea urmărește, de asemenea, să se asigure că energia electrică nu este impozitată mai mult decât gazul.
Totodată, planul de acțiune propune soluții pentru reducerea costurilor inițiale ale tehnologiilor de electrificare în sectoare-cheie ale cererii, cum ar fi clădirile, transporturile și industria. Acesta stabilește o gamă largă de instrumente care pot fi mobilizate, cum ar fi utilizarea sistemelor de leasing social, a instrumentelor financiare ETS, inclusiv a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și a Băncii pentru decarbonizarea industrială, precum și a unui mecanism pentru o piață curată a căldurii.
Planul abordează alte bariere, inclusiv adoptarea lentă a soluțiilor inovatoare de electrificare, prin promovarea dezvoltării unor proiecte de investiții viabile și a capacității de producție în domeniul tehnologiilor energetice curate. Aceasta adoptă o abordare la nivelul întregului lanț valoric pentru a aduce argumente economice în favoarea electrificării, începând cu investițiile în competențe și în potențialul de creare de locuri de muncă. Electrificarea are potențialul de a crea sute de mii de locuri de muncă de calitate.
În paralel, Comisia Europeană propune modernizarea principalei politici de decarbonizare – EU ETS – pentru a fi motorul de inovare și de investiții pentru competitivitatea și independența UE. Revizuirea va ajuta industria, menținând în același timp rolul esențial al ETS în tranziția climatică și energetică, în conformitate cu Legea europeană a climei. Acesta actualizează factorul linear de reducere (LRF) de 3,7% pentru perioada 2031-2035 și de 1,7% pentru 2036-2040 și face traiectoria mai treptată și mai aliniată la nivelul național de ambiție în materie de climă.
În același timp, până la 2% dintre creditele internaționale de înaltă calitate vor permite finanțarea proiectelor de decarbonizare în străinătate și vor oferi spațiu de manevră în perioada 2036-2040, când reducerea emisiilor în Europa va deveni mai dificilă.
Revizuirea ETS va pune un accent puternic pe investiții, iar banca pentru decarbonizarea industrială va dispune de o finanțare de 100 de miliarde euro destinată decarbonizării industriale la scară europeană. Stimularea investițiilor ETS va fi disponibilă înainte de 2030, ca primă fază a băncii. Fondul pentru inovare EU ETS va continua să sprijine primele aplicații comerciale ale tehnologiilor curate inovatoare într-o gamă largă de sectoare. De asemenea, statele-membre vor trebui să cheltuiască 50% din veniturile lor naționale din ETS pentru investiții în decarbonizarea sectoarelor ETS. Această sumă se ridică la peste 100 de miliarde EUR în investiții înainte de 2030.
În plus, alocarea cu titlu gratuit pentru întreprinderi va continua și după 2030, fiind mai strâns legată de investițiile în decarbonizare în Europa. Astfel, veniturile ETS naționale ar trebui reinvestite în sectoarele ETS, iar principiul este clar: contribuțiile industriei ar trebui să revină industriei. Acest tip de abordare îi încurajează și îi recompensează pe cei care investesc în tranziția curată și îi stimulează pe cei care se străduiesc să recupereze decalajul, subliniază Comisia.
O propunere separată privind indicii de referință vizează creșterea alocării cu titlu gratuit pentru industrie în valoare de șase miliarde de euro pentru perioada 2026-2030. În cazul sectoarelor care fac obiectul mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), reducerea alocării cu titlu gratuit va fi încetinită, iar eliminarea treptată va fi prelungită până în anul 2038.
Comisia mai propune o reformă a rezervei pentru stabilitatea pieței pentru a consolida și mai mult stabilitatea pieței și previzibilitatea investițiilor, pentru a menține lichiditatea și pentru a reduce volatilitatea excesivă a prețurilor. Documentul completează propunerea forului european, din aprilie, de a opri invalidarea automată a certificatelor deținute în rezervă.
Propunerea consolidează sistemul EU ETS pentru sectorul aviației și cel maritim și îl extinde la incinerarea deșeurilor. În aceste sectoare, revizuirea creează noi oportunități de afaceri, abordează riscurile de eludare și asigură condiții de concurență echitabile, susține executivul comunitar.
