Prețurile la raft nu au crescut din cauza energiei, iar cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru, a declarat, luni, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Gabriel Andronache, la o conferință de specialitate.
Potrivit acestuia, în anul 2025, după ieșirea din schema prețului plafonat, consumatorul noncasnic a plătit același preț, singurul afectat fiind consumatorul casnic.
‘Dacă facem o legătură la nivelul prețului pe care-l plătește în momentul de față consumatorul noncasnic, pentru că la el ne referim – și cu provocările anului 2025, când am ieșit din acea schemă – pot să vă dau o veste care e interesantă: consumatorul noncasnic, la ieșirea din schemă, a plătit același preț în realitate, deci nu a avut mai mult, el nici nu mai venea la decontare, era undeva la 1,16 lei, și după, în luna iulie, conform datelor și analizelor noastre, a fost tot 1,16 lei. Cel care a fost afectat de creștere a fost consumatorul casnic, cu acel consum mic care era până în 300 de de kilowați, cu acele praguri de 100, 255, 300. Deci, dacă e să ne gândim că totuși prețurile la raft au crescut, pot să vă spun cu foarte mare seriozitate – și cred că cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru – nu este din cauza energiei’, a susținut Andronache.
Acesta a reiterat că, pentru a avea un preț mai mic la energie, România are nevoie de producție și de interconexiuni.
‘Ne-am uitat pe grafice, am văzut cum a evoluat în ultimii 10 ani (prețul – n. r.), plecând de la un preț la energie de 36-39 euro pe megawatt la 108 și ne dăm seama că avem nevoie de producție. Ãsta e principalul scop și principalul obiectiv. Și interconexiuni. M-am uitat pe grafic și se vede foarte bine cum Italia are un preț și mai mare decât noi, cu toate că are capacitate de importa destul de mare din Franța. Franța are o producție uriașă, exportă foarte mult și peste 80% din exportul Franței merge direct către Italia, deci se duc undeva în jur de 45 de terawați anual, aproape de consumul României, care este undeva la 54 de terawați anual. Deci, până la urmă, trebuie să avem producția acolo unde o și consumăm ca să fie un preț atractiv’, a arătat vicepreședintele ANRE.
În plus, România exportă energie pe vârf de producție, la preț mic, și importă seara și dimineața, pe vârf de sarcină, când prețurile sunt mari.
‘Cel mai bine ar fi să o luăm un pic cu istoricul, să mergem un pic în trecut și să ne uităm la mixul pe care îl aveam în urmă cu 10 ani și la obligațiile pe care le aveam vizavi de Uniunea Europeană și unde suntem astăzi. Chiar dacă avem o capacitate instalată care este similară cu cea la nivel de putere, avem randamente diferite și, dacă ne uităm pe datele de anul trecut, cât am exportat, cât am importat, teoretic diferența nu este foarte mare. Problema e că noi exportăm pe vârf de producție, unde prețul e mic, și importăm pe seară și dimineața, pe vârf sarcină, unde prețurile sunt mari, și de aceea ajungem la acest preț care este totuși mare, în condițiile în care vrem să ne dezvoltăm economia și, pentru orice investitor, prețul la energie contează mult’, a explicat acesta.
În acest context, Gabriel Andronache a subliniat că acel vârf de producție din timpul zilei trebuie întârziat, iar această întârziere se poate face numai prin stocare, iar la sfârșitul anului 2025 România avea o capacitate de stocare dispecerizabilă de aproape 600 de megawați.
‘Având în vedere că anul trecut, în 2025, pe zona de producție au fost retrase din exploatare, deci au fost modificate, licențele comerciale pentru circa 850 de megawați, din cei 1.048 de megawați pe care aveam obligativitatea să-i retragem, constatăm că există o anumită maturitate în momentul de față la cei care sunt în zona de producție – și inclusiv în zona de producție în eolian și solar de asemenea, capacități de producție cu randamente scăzute comparativ cu cărbunele, de aici apare și o diferență. Chiar dacă eu am aceeași capacitate instalată, una e să am un randament de 17% – în 2024, de exemplu, pe zona de solar, în loc de 17 am avut randament chiar de 15 – și una e să merg cu cărbunele, unde aveam randament de 60%, dar lumea s-a dezvoltat și a înțeles până la urmă că acel vârf de producție din timpul zilei trebuie întârziat, iar această întârziere se poate face numai prin stocare și am constatat anul trecut că, atât cei care sunt dispecerizabili, cât și prosumatorii, au început să-și instaleze capacități de stocare foarte mari și observăm acest lucru pentru că ei vin și își modifică autorizația de înființare și-și adaugă și capacitate de de stocare. Și pot să vă spun că am închis anul 2025 cu o capacitate de stocare dispecerizabilă aproape de 600 de megawați, circa 593 de megawați în stocare’, a mai spus oficialul ANRE, la a 15-a ediție a ZF Power Summit 2026: Energize the economy.
