Bugetul alocat în acest an pentru lucrările la baraje a fost majorat de cinci ori, la 250 de milioane de lei, iar trei proiecte de consolidare care au pierdut finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor fi susținute din fonduri naționale, a declarat, luni, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la finalizarea lucrărilor de reabilitare a Barajului Leșu din județul Bihor.
La eveniment au fost prezenți, de asemenea, vicepremierul Tanczos Barna și directorul general adjunct al Administrației Naționale ‘Apele Române’ (ANAR), Sorin Rândașu, care au subliniat necesitatea continuării investițiilor în infrastructura hidrotehnică.
‘Pentru acest an am prevăzut, spre deosebire de anul trecut, când din bugetul național au fost alocate 50 de milioane de lei pentru baraje, 250 de milioane de lei, deci un buget de cinci ori mai mare pentru astfel de investiții. De asemenea, trei baraje care au fost scoase de la finanțarea prin PNRR de către Comisia Europeană, pentru că nu erau suficient de avansate, dar care aveau documentația necesară pentru a începe lucrările în acest an, vor fi totuși finanțate. Ne dorim ca povestea Leșu să nu fie una singulară, ci să poată fi replicată și în alte părți ale țării”, a declarat Diana Buzoianu.
Ministrul a precizat că Guvernul va finanța din fonduri naționale lucrările la barajele de consolidare de la Lacul Roșu, Frumoasa și Surduc, proiecte eliminate de Comisia Europeană din finanțarea PNRR deoarece nu erau suficient de avansate, deși aveau documentația necesară pentru începerea lucrărilor.
”Vor fi totuși finanțate, ca povestea Leșu să nu fie o poveste unică, ci să fie replicată și în alte părți din țară”, a spus Buzoianu.
De asemenea, ministrul Mediului a anunțat alocarea fondurilor necesare pentru două poldere, Tucea și Rovinari, care riscau să piardă finanțarea europeană.
Declarațiile au fost făcute, luni, la Barajul Leșu, unde au fost finalizate lucrările de reabilitare, proiect unic în țară prin faptul că a fost singurul finanțat prin PNRR și prezentat de ministrul Mediului drept un model pentru viitoarele investiții în infrastructura hidrotehnică.
”Barajul Leșu este nu doar un exemplu de lucrare de punere în siguranță, esențială pentru accesul la apă, este de asemenea și un baraj care arată cum se pot îmbina investițiile la cel mai înalt nivel de importanță cu misiunea de mediu”, a declarat Diana Buzoianu.
Vicepremierul Tanczos Barna a apreciat că proiectul de la Leșu reprezintă o excepție în contextul implementării PNRR, în condițiile în care ANAR a avut la dispoziție peste 500 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul apelor, o parte importantă a fondurilor fiind pierdută.
”ANAR-ul a avut la dispoziție peste 500 de milioane de euro prin PNRR pentru asemenea proiecte. Baraje, poldere permanente, nepermanente, dotări și alte asemenea (…). Unele dintre ele s-au făcut, celelalte nu s-au făcut și banii s-au pierdut. Dar nu vreau să stric momentul festiv”, a afirmat Tanczos Barna.
El a subliniat că instituțiile beneficiare ale PNRR au primit în 2021 ”o șansă istorică” pentru realizarea unor investiții necesare comunităților, apreciind că perioada actuală ar fi trebuit să fie marcată de mai multe recepții de proiecte finalizate.
La rândul său, directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rândașu, a spus că experiența acumulată la Leșu trebuie valorificată pentru accelerarea celorlalte investiții în infrastructura de gospodărire a apelor din țară.
El a apreciat eforturile ABA Crișuri și a subliniat că experiența acestui proiect trebuie ”exportată” către celelalte administrații bazinale de apă, în special pentru lucrările de reabilitare a barajelor și asigurarea resurselor de apă.
”Asta aștept și de la ceilalți colegi ai mei, de la toate administrațiile bazinale de apă, să promovăm ceea ce ne-a rămas restant, să ne batem pentru aceste proiecte”, a spus Rândașu.
Acesta a remarcat și caracterul internațional al proiectului de la Leșu, la care au lucrat specialiști din România, Ungaria, Italia, Franța, Olanda și Macedonia de Nord, apreciind că este importantă colaborarea cu experți din alte țări atunci când este necesar.
