În timp ce România se confruntă cu un deficit bugetar în creștere și provocări externe și interne multiple, viziunea economică propusă de președintele ales Nicușor Dan sub titulatura „România Onestă” este una ambițioasă. Promovarea unor măsuri lăudabile cel puțin în teorie, precum și promisiunea că în mandatul său nu va crește nivelul TVA rămân totuși sub semnul întrebării cât timp ecuația bugetului nu are multe soluții viabile. Iar cea mai bună demonstrație că ipotezele de la care a plecat noul președinte sunt eronate este chiar execuția bugetară din primul trimestru.
În România, președintele nu are instrumente care să-i permită să intervină direct în economie. Totuși, pentru mai toți candidații la cea mai înaltă funcție în stat economia a fost temă principală de campanie. Iar promisiunile au curs fluviu, fără să se țină cont de cifre și de realitate. În acest context, programul economic al lui Nicușor Dan pare optimist, dar, prin comparație cu altele, se poate spune că este decent: nu a intrat în detalii, enunțând doar direcții de urmat, dar nici nu a promis case gratis sau tăierea dobânzilor la credite.
Intenții care sună bine
Nicușor Dan a pledat pentru o reformă a modului în care sunt gestionate resursele financiare ale statului, țintind eliminarea risipei și a corupției. De asemenea, a promis depolitizarea companiilor de stat și lupta împotriva marii evaziuni fiscale. Președintele și-a propus să susțină mediul de afaceri prin debirocratizare, simplificând procedurile administrative și creând un mediu favorabil investițiilor. Un alt punct extrem de important în programul lui Nicușor Dan este atragerea de fonduri europene. De asemenea, a anunțat că va propune un sistem fiscal mai echitabil, cu o redistribuire mai eficientă a resurselor, dar și digitalizarea administrației publice – pentru ca românii să beneficieze de servicii mai bune și pentru a obține economii însemnate la buget.
Agricultura și industria alimentară sunt vizate pentru o dezvoltare accelerată prin extinderea capacităților de procesare și sprijinirea exporturilor cu valoare adăugată. În paralel, tehnologiile emergente, precum inteligența artificială și securitatea cibernetică, dar și sectoare tradiționale, precum energia și industria auto, vor beneficia de strategii dedicate de creștere. O componentă a planului președintelui este înființarea unui Campion Național Strategic în energie, care să asigure independența energetică și prețuri competitive pe termen lung.
Deși în programul său nu era trecut, Nicușor Dan a promis în campania electorală că taxele nu vor fi crescute în acest an. Ba, mai mult, a semnat, într-o dezbatere la Antena 3, o hârtie pe care a scris că, în mandatul său, dacă va fi ales, TVA nu va creşte. „Trebuie să recâștigăm încrederea piețelor financiare, a pieței private. Trebuie să avem o plajă de predictibilitate astfel încât un investitor care va veni să știe că taxele pe care le plătește acum vor fi aceleași și peste un an, și peste doi ani”, a punctat Nicușor Dan în cadrul unei alte dezbateri.
Realitatea economică românească
Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată însă o imagine economică îngrijorătoare. Deficitul bugetar a ajuns la 2,28% din PIB după primele trei luni din 2025, în creștere față de 2,04% în aceeași perioadă a anului precedent. În termeni absoluți, deficitul a crescut de la 35,88 miliarde de lei la 43,66 miliarde de lei. Deși veniturile totale au crescut cu 6,9% (an/an), ajungând la 141,32 miliarde de lei, cheltuielile au crescut într-un ritm mai alert, cu 10,1%, totalizând 184,98 miliarde de lei.
Intrând în detalii, vedem că execuția bugetară din primele trei luni ale anului scoate în evidență mai multe aspecte problematice pentru economia românească, cum ar fi scăderea de 2,7% a încasărilor nete din TVA sau creșterea cu 15,3% a cheltuielilor de personal, care au ajuns la 42,13 miliarde de lei, adică 2,2% din PIB. În plus, cheltuielile cu dobânzile au crescut semnificativ, fiind cu 4,87 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 12,1%, fiind influențate de recalcularea pensiilor și de compensarea facturilor la energie. „Cheltuielile statului au crescut, reflectând majorările salariale și de pensii acordate anul trecut, dar avem și scădere, la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii din bugetul de stat și cel al autorităților locale. (…) Reducerea cheltuielilor și încadrarea în limitele stabilite prin buget trebuie să fie prioritatea numărul unu în toate instituțiile de stat, fără abateri și compromisuri”, a explicat într-o postare pe Facebook, la momentul publicării datelor, Tanczos Barna, ministrul interimar al Finanțelor.
Analizând promisiunile lui Nicușor Dan în contextul realității economice actuale, lucrurile nu arată chiar promițător. Planul economic propus de Nicușor Dan implică investiții semnificative în infrastructură și servicii publice, însă în contextul unui deficit bugetar în creștere, apare întrebarea legitimă: de unde vor veni banii? Bugetul actual este construit pe o creștere economică de 2,5%, adică un nivel mult prea optimist, și un deficit de 7% din PIB, ceea ce oferă o marjă foarte redusă pentru cheltuieli. Ceea ce propune Nicușor Dan sunt măsuri care sună bine și, în timp, dacă sunt corect implementate, pot să producă acea schimbare de care România are mare nevoie. Dar aproape toate propunerile necesită înainte de toate investiții serioase sau asumarea unor încasări mai reduse pentru o perioadă. Iar, cel puțin anul acesta, pur și simplu nu există „spațiu fiscal”.
Amploarea dezastrului
Deficitul bugetar al României a fost anul trecut de 9,3% din PIB în termeni ESA (standardul UE), adică de departe cel mai ridicat din UE. Prin planul fiscal semnat cu Comisia Europeană, ne-am asumat pentru acest an o ţintă de deficit bugetar de 7% din PIB. Ei bine, la cum arată execuția bugetară din primul trimestru, ar fi o minune să ne încadrăm în acest nivel. Iar asta a observat deja și Comisia Europeană în prognoza de primăvară, în care a înrăutăţit estimarea privind creşterea economică a României în acest an la 1,4% din PIB, precum şi estimarea referitoare la deficitul bugetar, care ar ajunge la 8,6% din PIB. De vină ar fi atât incertitudinile politice și fiscale interne și tarifele vamale SUA. Prognoza anterioară, cea de toamnă, anticipa o creştere economică de 2,5% din PIB pentru 2025 şi un deficit bugetar de 7,9% din PIB. „Deficitul public al României a atins 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creşteri mari ale salariilor din sectorul public, plăţile dobânzilor şi pensii. La sfârşitul anului 2024, Parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală de valoare aproximativ 2% din PIB. Pachetul include o îngheţare nominală a salariilor şi pensiilor publice şi măsuri de venituri în valoare de 0,3% din PIB. Ca urmare, deficitul este prognozat să scadă la 8,6% din PIB în 2025 şi, în condiţiile politicilor neschimbate, la 8,4% în 2026”, arată raportul CE. România are încă una dintre datoriile publice mici din UE, dar aceasta crește într-un ritm alarmant. Comisia estimează că datoria publică va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026, în principal din cauza deficitelor publice ridicate și a creșterii preconizate a plăților de dobânzi.
De la voință la putință
Noua prognoză a venit și cu un important semnal de alarmă: Comisia a atras atenţia asupra faptului că Guvernul a evitat să implementeze reforma fiscală la care s-a angajat şi care ar contribui la reducerea deficitului bugetar. Partea complicată este că aceasta, pe lângă scăderi mari de cheltuieli, s-ar părea că ar fi presupus și creșteri de taxe, cum ar fi majorarea TVA sau a impozitului pe dividende. Din cauza alegerilor, măsurile nu au fost luate, așa că lucrurile nu arată deloc bine.
Trebuie spus că la începutul lui iunie are loc reuniunea Ecofin, în care se va constata derapajul bugetar de anul trecut, dar și eventuala lipsă a unor măsuri de redresare a situației în acest an. Prin urmare, Comisia Europeană poate propune, în urma unei analize, suspendarea fondurilor europene – atât cele din PNRR, cât și cele din politica de coeziune. Pentru a diminua riscul, e nevoie de negocieri urgente cu Comisia și adoptarea, într-un ritm accelerat, a măsurilor care vor fi agreate.
La un calcul rapid, pentru a ne încadra în deficitul bugetar asumat, de „doar” 7%, avem nevoie „să scoatem” circa 1,6% din PIB, adică peste 6,1 miliarde de euro. Deoarece mai bine de o treime din an a trecut, iar cum măsurile nu pot fi luate, în mod normal, de azi pe mâine, corecția care va trebui făcută în a doua parte a anului va fi aproape dublă. Cu alte cuvinte, presiunea va fi una enormă. Creșterea TVA e cea mai la îndemână măsură, dar numai ea tot nu ar fi fost de ajuns – iar aici nu este vorba de doar două puncte procentuale, ci de o creștere serioasă. Și nici împreună cu majorarea impozitului pe dividende, situația nu se va schimba. O veste relativ bună a fost dată de ministrul Barna, care a anunțat tot pe Facebook că luna aprilie a fost una record în ceea ce privește încasările la bugetul de stat. Conform Ziarului Financiar, datele preliminare ale Ministerului Finanțelor arată că veniturile bugetului general consolidat au fost în aprilie de 59 de miliarde de lei, în creştere cu 16% faţă de aprilie 2024, iar cheltuielile au fost de 71 de miliarde de lei, în scădere cu 1 miliard de lei. Astfel, pe primele 4 luni, s-ar fi înregistrat o scădere a deficitului bugetar la 2,9% din PIB, faţă de 3,23% din PIB deficitul bugetar pe primele patru luni din 2024. Totuși, ritmul lent vine doar să confirme estimarea Comisiei Europene.
Revenind la promisiunile lui Nicușor Dan cu privire la evitarea creșterilor de taxe, este clar că el le-a făcut fără să cunoască în amănunt situația în care ne aflăm. E normal să vrei taxe cât mai mici, pentru că astfel atragi investiții străine, permiți businessurilor să se dezvolte și, astfel, impulsionezi economia. Dar ca să faci ce e bine trebuie să ai „spațiu fiscal”. Iar vechea guvernare nu a lăsat așa ceva. Prin urmare, se poate spune că viziunea economică a lui Nicușor Dan – transparență, eficiență administrativă, dorința de a nu majora fiscalitatea, investiții strategice – e potrivită pentru dezvoltarea pe termen lung a României, dar ignoră cu desăvârșire constrângerile fiscale și realitatea execuției bugetare. Adevărul este că nu creșterea TVA e pericolul cel mai mare pentru economie, ci suspendarea fondurilor europene, împreună cu retrogradarea ratingului de țară la categoria „junk”.
