Anul 2026 nu a început sub auspicii bune pentru economia României. Datele publicate de către Institutul Național de Statistică (INS) arată că în primul trimestru al anului aceasta a înregistrat o scădere comparativ cu sfârșitul anului precedent. Chiar dacă era de așteptat această contracție, a surprins însă amplitudinea ei, ea fiind chiar mai mare decât în perioada crizei economice generate de covid. Datele arată că autoritățile nu au putut opri recesiunea tehnică începută la final de 2025. Pe acest fond, se simte o deteriorare semnificativă a puterii de cumpărare și o presiune tot mai mare asupra companiilor.
Produsul Intern Brut (PIB) al României a înregistrat o scădere de 1,7% pe serie brută față de T1 2025, iar în termeni trimestriali, economia s-a contractat cu 0,2% față de T4 2025, potrivit datelor publicate de către Institutul Național de Statistică (INS), după ce ultimul trimestru al anului trecut fusese unul slab, marcat de o scădere economică. Căderea depășește cu mult estimările Bloomberg și Erste care prognozau o reducere cu 0,2%, respectiv de 0,7%, comparative cu T1 2025.
Avertisment: riscăm adâncirea recesiunii
Pe fondul unei economii aflate deja sub presiunea încetinirii consumului și al unui climat extern marcat de volatilitate, instabilitatea politică internă a amplificat sentimentul de incertitudine și a alimentat temerile privind capacitatea României de a-și menține echilibrele fiscale. Chiar și în acest context complicat, există însă câțiva indicatori care oferă autorităților o anumită marjă de manevră. Execuția bugetară din primul trimestru, considerată una solidă, estimările prudente incluse în construcția bugetului de stat pentru 2026 și perspectiva unor venituri mai mari generate de inflația ridicată – care împinge în sus PIB-ul nominal – sunt elemente care ar putea ajuta România să se încadreze în ținta de deficit fiscal de 6,2% din PIB în acest an, arată o analiză Erste publicată după datele anunțate de INS pentru primul trimestru al anului. Analiștii băncii atrag însă atenția că adevărata provocare începe dincolo de acest orizont imediat. Consolidarea fiscală convenită cu Comisia Europeană presupune măsuri suplimentare de ajustare începând cu 2027, într-un moment în care presiunea politică și socială va deveni tot mai mare. În plus, apropierea anului electoral 2028 riscă să reducă apetitul pentru măsuri nepopulare, iar lipsa unui angajament politic ferm ar putea pune sub semnul întrebării întregul plan de reducere a deficitului și de stabilizare a datoriei publice. „Ratingurile de credit suverane vor rămâne probabil neschimbate în 2026. Cu toate acestea, în traiectoria de consolidare convenită cu Comisia Europeană este inclusă o înăsprire fiscală suplimentară pentru 2027 și ulterior, pentru a obține un surplus primar și a inversa tendința ascendentă a raportului datorie-PIB. Prin urmare, este necesar un angajament politic puternic pentru a pune în aplicare acest plan, care s-ar fi putut slăbi după prăbușirea guvernului. În plus, pe măsură ce ne apropiem de anul electoral 2028, perspectivele de continuare a ajustărilor fiscale se diminuează. În consecință, acest lucru ar putea necesita condiții monetare mai puternice”, arată analiza Erste.
Economiștii băncii avertizează că scenariul de bază luat acum în calcul este deja unul de recesiune în 2026, iar amploarea acesteia va depinde aproape integral de capacitatea României de a atrage fondurile europene disponibile prin PNRR. În lipsa unei accelerări a investițiilor și a unei absorbții consistente a banilor europeni, economia riscă să intre într-o perioadă mult mai dificilă decât se anticipa până acum.
Pe aceeași linie se înscrie și avertismentul lansat de Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, care consideră că evoluția economiei depinde decisiv de accesarea fondurilor europene și de capacitatea statului de a menține investițiile. „Dacă reuşim să atragem fondurile europene, recesiunea ar putea fi una uşoară, cu o scădere a PIB-ului de până la 1%. Dar depindem foarte mult de aceste fonduri, ele sunt esenţiale. Cel mai bun scenariu ar fi o recesiune uşoară, sub 1%. Fără absorbţia fondurilor europene, şi ratingul este în pericol. (…) Indicatorul cel mai important la care trebuie să ne uităm este evoluţia PIB-ului în primul trimestru din acest an faţă de primul trimestru al anului trecut, pe date brute. Acolo vedem un minus de 1,7%. Este o scădere consistentă. De aceea nu văd cum am putea evita recesiunea anul acesta”, a declarat Adrian Codîrlașu.
Asaltul inflației
Rata anuală a inflației a fost de 10,7% în aprilie 2026, față de luna similară a anului anterior, potrivit INS, ea fiind cea mai mare din ultimele 13 luni. Calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat pentru comparații la nivelul UE, rata anuală a fost de 9,5%. Față de luna martie 2026, prețurile de consum au crescut în medie cu 0,84%. De la începutul anului, rata inflației a ajuns la 3,1%, în condițiile în care serviciile au înregistrat cea mai mare creștere lunară, de 2,28%, urmate de mărfurile alimentare, cu 0,57%, și de mărfurile nealimentare, cu 0,37%. Pe bază anuală, energia electrică s-a scumpit cu 54,18%, motorina cu 32,68% și benzina cu 22,42%, serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. Estimările BNR indică faptul că rata anuală a inflaţiei va continua să crească şi se va menţine în intervalul martie – iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele evidenţiate în prognoza pe termen mediu din februarie 2026.
Pe baza noilor date publicate de INS, analiștii BCR au decis revizuirea în sus a prognozei de inflație pentru finalul anului 2026, la 5,9% de la 5,5% anterior, după ce la începutul anului prognozau o inflație de 3,7%.
Creșterile salariale sunt depășite de valul de scumpiri
Deși salariile continuă să crească în termeni nominali, ritmul avansului este tot mai greu de resimțit în economia reală, pe fondul inflației ridicate și al scumpirilor persistente din aproape toate sectoarele de consum. Datele publicate de INS arată că salariul mediu net a ajuns în martie la 5.938 de lei, echivalentul unui câștig salarial mediu brut de 9.902 lei, în creștere cu 381 de lei, respectiv 6,9%, față de luna februarie 2026. Raportat însă la aceeași perioadă a anului trecut, creșterea salarială a fost de doar 4,3%, semnificativ sub rata anuală a inflației, care a urcat în martie la 9,87%. Diferența dintre dinamica veniturilor și cea a prețurilor s-a tradus printr-o nouă scădere a puterii de cumpărare, estimată la peste 5%, ceea ce înseamnă că, în medie, veniturile românilor cumpără mai puține bunuri și servicii decât în urmă cu un an.
Evoluția confirmă presiunea tot mai mare resimțită de populație în fața costurilor ridicate cu alimentele, utilitățile, serviciile și ratele bancare, în condițiile în care majorările salariale nu mai reușesc să țină pasul cu scumpirile. În plus, diferențele dintre sectoarele economice rămân foarte mari, atât din perspectiva nivelului salarial, cât și a capacității companiilor de a susține creșteri de venituri. Cele mai mari câștiguri salariale medii nete au fost înregistrate în fabricarea produselor din tutun, unde media a ajuns la 16.039 de lei, și în activitățile de programare și consultanță IT, cu 15.633 de lei net. La polul opus se află domenii precum pescuitul și acvacultura, unde salariul mediu net a fost de doar 2.901 lei, precum și alte activități de servicii, cu o medie de 2.933 de lei. Diferențele arată, încă o dată, polarizarea puternică a pieței muncii din România și decalajele majore dintre sectoarele cu valoare adăugată ridicată și cele dependente de forță de muncă slab remunerată.
În acest context, este clar că economia României intră într-o perioadă complicată, în care presiunile fiscale, încetinirea creșterii economice și scăderea puterii de cumpărare riscă să se amplifice reciproc, iar capacitatea statului de a atrage fonduri europene și de a menține echilibrele bugetare devine mai importantă ca oricând.
