Italia are ca obiectiv un avans al economiei de 1% anul acesta şi de 1,2% anul viitor, şi a revizuit în scădere ţinta de deficit pentru 2024 şi 2025, după nivelul ridicat de 7,2% din PIB din 2023, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul
Datoria imensă a Italiei, deja a doua cea mai ridicată din zona euro şi urmărită cu atenţie de pieţele financiare, ar urma să crească până în 2026, de la 134,6% din PIB în 2023, din cauza subvenţiilor costisitoare pentru renovarea locuinţelor, au susţinut sursele.
Ambele obiective sunt în linie cu precedentele estimări făcute în aprilie, în pofida aşteptate încetiniri a comerţului global, care ar urma să înrăutăţească perspectivele economice în următoarele luni.
Cea mai mare parte a creşterii economiei Italiei se datorează investiţiilor finanţate din fondurile de redresare post-pandemie de la UE.
Conform surselor, autorităţile de la Roma au ca obiectiv anul acesta un deficit de 3,8% din PIB, sub precedenta prognoză, de 4,3% din PIB. De asemenea, anul viitor ţinta de deficit ar urma să se situeze la 3,2% din PIB, mai ambiţioasă decât obiectivul precedent, de 3,6% din PIB, convenit cu UE.
Franţa, Italia, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia sunt statele membre ale UE care au intrat în procedura de deficit excesiv (PDE) şi trebuie să-şi reducă cheltuielile publice, a anunţat în iunie Comisia Europeană. De asemenea, Executivul comunitar a demarat proceduri disciplinare contra Franţei, Italiei şi a altor cinci ţări membre UE pentru că au încălcat reglementările UE legate de nivelul datoriei.
Planul privind bugetul ar urma să fie publicat vineri şi apoi trimis în octombrie la Bruxelles, după ce va fi aprobat de Parlament. În acest plan Italia se va angajat să reducă deficitul sub limita UE de 3% din PIB în 2026, când decalajul bugetar ar urma să se situeze la 2,7% din PIB.
