Reforma companiilor de stat are ca obiective două direcții prioritare, respectiv eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat, fiind un jalon în PNRR, cu termen 31 martie 2026 și restructurarea a cel puțin trei companii până la 31 august 2026, a declarat luni vicepremierul Oana Gheorghiu, în cadrul unei conferințe de presă.
‘Astăzi e o zi importantă pentru mine, este ziua în care am avut posibilitatea să întâlnesc miniștri și să întâlnesc pentru prima oară Comitetul național pentru reforma companiilor de stat, comitet care există de ceva vreme, dar care iată a fost reactivat. În cadrul acestui comitet am prezentat arhitectura reformei companiilor de stat, așa cum o vedem noi. Cred că este cea mai amplă acțiune de acest tip din ultimii ani – și are ca obiective două direcții prioritare. În primul rând, eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat, fiind un jalon în PNRR, cu termen 31 martie 2026, iar a doua direcție prioritară este începerea reformei în cadrul companiilor de stat. Avem jalon din nou la 31 august 2026 privind restructurarea cel puțin trei companii. Ca și noutate, astăzi (luni, n.r.) am discutat despre o hartă sectorială pentru prima oară în România, hartă sectorială care devine un instrument strategic pentru statul român și care fixează pentru prima oară ambiția statului român în ceea ce privește prezența în diferite sectoare de activitate. Este un instrument care ajută comitetul și Guvernul și ministerele să ia decizii privind modul în care companiile vor fi analizate și vor fi restructurate în viitor’, a menționat vicepremierul Oana Gheorghiu, la conferința de presă susținută pe tema reformei companiilor de stat.
Potrivit acesteia, dincolo de Planul Național de Redresare și Reziliență, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat și ‘să nu ne oprim doar la aceste jaloane’.
Totodată, Oana Gheorghiu a subliniat că 83 dintre companiile de la nivel central însumează pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei.
‘Este o nevoie pe care societatea o resimte, este o nevoie pe care România o are, aceea de a face curățenie, de a face ordine și de a eficientiza aceste companii, astfel încât ele să fie cu adevărat în serviciul cetățeanului, în serviciu public și să nu producă pierderi. În acest moment avem ca și companii de stat un număr de 1.502, este un număr foarte mare, 230 dintre acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autoritățile locale. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi și vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. De la aceste realități pornim. Ce aduce nou arhitectura pe care am prezentat-o astăzi? Operaționalizează acest Comitet național pentru reformă, transformă unitatea de guvernanță de la nivelul secretariatului general într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele și a prezenta comitetului indicatorii, pe baza cărora se iau deciziile. Readuce încă o dată în atenție AMPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, n.r.), care devine un pilon important în guvernanța companiilor de stat și are la masă Ministerul Finanțelor, acela care face evaluarea riscului fiscal și dă verdictul privind impactul bugetar’, a adăugat vicepremierul.
Potrivit sursei citate, în cadrul comitetului s-a decis crearea unui registru unic al companiilor de stat, care are rolul de a da statului român ‘o imagine clară a ceea ce deține în orice clipă’.
‘Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMPIP, nu îl înlocuiește, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deține în orice clipă. Va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună prin SAF-T la Ministerul de Finanțe. Reforma nu este un exercițiu tehnic, ci un proces real, etapizat pe care îl pornim acum. Ne-am propus să începem cu 10 companii, e ca un proiect pilot în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate, încă n-au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi și Energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ceea ce știu este că vom avea patru companii de la nivelul energiei și șase din transporturi. Cam acestea sunt informațiile principale despre ceea ce am discutat astăzi și ceea ce am convenit astăzi în cadrul comitetului’, a adăugat Oana Gheorghiu.
