După ani de zile în care Comisia Europeană a fost un adversar al cultivării plantelor modificate genetic, executivul de la Bruxelles vrea să schimbe foaia și intenționează să relaxeze o parte din restricțiile impuse. Noua abordare pregătită este menită să sprijine fermierii pentru a-și adapta culturile la noile provocări generate de schimbările climatice. Potrivit proiectului pregătit în acest sens, se are în vedere simplificarea procedurilor de aprobare a organismelor modificate genetic(OMG), cultivarea lor și crearea unor noi soiuri, precum grâul care rezistă la secetă, tomatele care rezistă la dăunători și cartofii care conțin mai puțină acrilamidă. În prezent, în România nu se cultivă OMG-uri, dar asta nu înseamnă că ele nu ajung în farfuriile românilor.
Noile măsuri avute în vedere de către Comisia Europeană vor fi prezentate la începutul lunii iulie. Până acum, în UE a fost autorizat doar importul OMG-urilor, ele fiind folosite, în special, ca nutreţ pentru animale. Trebuie spus însă că măsurile pregătite de către Comisia Europeană vin după ce în septembrie anul trecut miniștrii agriculturii din UE i-au solicitat să relaxeze regulile privind noile tehnici genomice (NGT), susținând că aceasta este o măsură pentru a consolida sectorul agricol în fața schimbărilor climatice și a reducerii randamentelor. Pe lista țărilor care au susținut utilizarea noilor tehnologii s-a numărat și România, ea alăturându-se în acest demers Suediei, Lituaniei, Țărilor de Jos, Maltei, Irlandei, Italiei, Ungariei și Belgiei.
România susține liberalizarea
La vremea respectivă mai multe organizații ale fermierilor au cerut continuarea cultivării organismelor modificate genetic, în condiţiile în care oricum UE le importă, iar acest tip de culturi se regăseşte în aprope toate produsele aflate în consum. De exemplu, România importă acum șrot de soia din Uniunea Europeană, care, la rândul ei, importă 35 de milioane tone de soia pe an, din care 90% este modificată genetic și este adusă din Brazilia, Argentina și Statele Unite, acestea fiind printre statele în care se cultivă pe scară largă plante modificate genetic. „Schimbarea de atitudine a Comisiei Europene față de cultivare în UE a plantelor modificate genetic era de așteptat, deși ea vine cu o întârzere de 20 de ani. Pe noi, România, decizia Comisiei de a interzice cultivare OMG-urilor ne-a afectat foarte tare, mai mult decât pe Polonia, Ungria etc. Noi avem cele mai bune condiții din UE pentru a produce soia, dar din cauza Bruxelles-ului suntem importatori. Noi producem astăzi soia nemodificată genetic, dar în acest caz costurile sunt mai mari, plantele necesită erbicidări. România și UE au nevoie de tehnologiile de ameliorare a plantelor pentru că ele le fac mai rezistente și le cresc productivitatea. Folosirea inovației și a rezultatelor cercetării în agricultura românească sunt absolut necesare pentru că nu ne mai putem permite luxul de a pierde producții agricole, în condițiile în care importurile de produse alimentare sunt tot mai mari”, explică Valeriu Tabără, președintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”
Până în 2014, suprafața cultivată cu porumb modificat genetic (tipul MON 810 Bt) ajunse în România la circa 770 de hectare, dar în 2016 această cultură dispăruse, deși randamentele obținute erau foate bune. Potrivit unei analize făcută de Ministerul Agriculturii în legătură cu utilizarea acestui porumb, aplicarea acestor tehnologii a permis obţinerea unor producţii mai mari decât producţiile obşnuite în sistemul convenţional cu 9,8% în anul 2008 şi cu 15% în 2009. Profiturile fermierilor au fost şi ele cu 9 până la 263% mai mari în 2008 şi cu 11- 418% mai mari în 2009. Cu toate aceste, respectând trendul european, țara noastră a interzis utilizarea OMG-urilor.
Curg importurile de OMG în UE
La începutul acestui an, Comisia Europeană a decis să autorizeze un soi de rapiță modificată genetic și a reînnoit autorizația pentru un tip de soia modificată genetic destinată consumului uman și animal. Autorizațiile emise de către executivul de la Bruxelles nu se referă decât la utilizare lor pentru alimentația oamenilor și animalelor, dar nu vizează și autorizarea cultivării lor pe teritoriul Uniunea Europeană. Această decizie vine după ce în martie 2022 Comisia Europeană a mai autorizat pentru import un tip soia, unul de rapiță și unul de bumbac și a reînnoit autorizația pentru un alt tip de bumbac modificat genetic. De asemenea, în august 2021 a fost autorizat importul (nu și cultivarea) a 10 tipuri de organisme modificate genetic, printre acestea regăsindu-se porumbul, soia și rapița. „Atât timp cât în UE intră produse care au la bază organisme modificate genetic, dar fermierii din UE nu au voie să le utilizeze în culturile lor, vorbim despre un deficit de competitivitate între fermieri. România importă anual circa 850.000 de tone de șrot de soia modificată genetic, dar nu are voie să o producă. O folosește la hrana animalelor, deci ea ajunge într-o formă sau alta pe masa românilor. În aceste condiții și fermierii europene trebuie lăsați să utilizeze culturi cu plante modificate genetic. Sunt mai rezistente și au o productivitate mai mare, iar aceste atuuri sunt foarte importante acum când ne confruntăm cu schimbări climatice”, conchide Emil Dumitru, vice-președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților
