Agricultura românească se află într-un moment de cotitură. După ce am pierdut mult timp din cauza lipsei de viziune, este esențial ca în anul 2025 să se implementeze măsuri strategice și sustenabile pentru a răspunde provocărilor actuale și pentru a asigura o dezvoltare pe termen lung a sectorului. Deși am reușit să devenim unii dintre cei mai mari exportatori de cereale europeni, nu ne putem lăuda cu o productivitate mare la hectar din cauza secetei care afectează tot mai puternic România, iar creșterea exporturilor este mai degrabă o consecință a lipsei zootehniei și a unei industrii alimentare destul de firave. Pentru viitorul Guvern, dezvoltarea agriculturii trebuie să fie o prioritate având în vedere importanța acestui sector pentru economia națională, securitatea alimentară și dezvoltarea rurală.
- Combaterea schimbărilor climatice
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru agricultură. Modificările din regimul precipitațiilor, creșterea temperaturilor și fenomenele meteorologice extreme (secete, inundații, grindină) afectează tot mai grav producția agricolă. Pentru a atenua aceste efecte, autoritățile vor trebui să încurajeze investițiile în extinderea sistemelor de irigații, regularizarea cursurilor de ape și barajele de acumulare nefinalizate. Reluarea în 2025 a lucrărilor la Canalul Siret – Bărăgan devine prioritară în aceste condiții. În luna octombrie a fost scos la licitație realizarea primului lot în lungime de 23 km, inclus în Etapa I de execuție (51,7 km), iar valoarea lucrărilor este estimată la 200 milioane de euro. Finalizarea acestei etape ar permite irigarea a 120.000 de hectare, în condițiile în care finalizarea întregului proiect ar asigura apa pentru irigații în nordul și centrul Câmpiei Bărăgan, respectiv pe 518.000 hectare în anii secetoși și pe 700.000 hectare în anii medii. Conform datelor Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi ale Institutului Naţional de Statistică, ţara noastră dispune de o suprafaţă potenţial irigabilă de aproximativ 3 milioane de hectare, dar în 2023, suprafaţa irigată a fost de circa 700.000 hectare, conform datelor oficiale.
- Modificarea Legii arendei
De asemenea, modificarea Legii arendei este esențială pentru creștere investițiilor. Asociațiile de fermieri au solicitat recent modificarea acestei legi în regim de urgență în sensul creșterii perioadei contractului de arendare. Legea este necesară pentru asigurarea stabilității și continuității activității agricole, arăta recent Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), care reunește organizații importante din sector. Ea a lansat un apel către parlamentari pentru a rezolva această problemă, AAC considerând că pentru a susține agricultura durabilă este necesar un contract de arendare de minimum 7 ani, similar altor state europene.
- Comasarea terenurilor
Una dintre marile provocări pentru agricultura din România este fracturarea terenurilor în mici parcele, de obicei deținute de mai mulți proprietari. Acest lucru duce la dificultăți în organizarea producției agricole și la lipsa de eficiență economică. Deși există încercări de a încuraja comasarea terenurilor, procesul este unul complex, iar mulți fermieri preferă să păstreze micile suprafețe pentru a-și asigura propriile venituri sau pentru a respecta tradițiile locale. Anul viitor trebui accelerată politica de comasare, mai ales după ce Guvernul Ciolacu a decis la finalul acestui an să majoreze sumele acordate celor care își cedează terenurile pentru a fi lucrate în cadrul unor exploatții mai mari.
- Introducerea noilor tehnologii
Tehnologia joacă un rol esențial în modernizarea agriculturii și îmbunătățirea competitivității acesteia pe piața globală. Cu toate acestea, adoptarea tehnologiilor moderne întâmpină diverse obstacole, iar eliminarea lor trebuie să fie o prioritate pentru viitorul Executiv.
Lipsa educației și instruirii este una dintre cauze. Mulți fermieri din România nu au acces la formare profesională continuă în domeniul tehnologiilor avansate, ceea ce le limitează capacitatea de a adopta tehnici inovatoare. Pe de altă parte, costurile ridicate ale echipamentelor este o piedică pentru achiziționarea lor, în special în cazul micilor fermieri. Tehnologiile moderne, cum ar fi tractoarele de mare capacitate, combinele de recoltare inteligente sau sistemele de irigație de ultimă generație, sunt adesea prea scumpe pentru micii fermieri din România. Astăzi, în Uniunea Europeană se folosește tot mai mult conceptul „agriculturii de precizie” (utilizarea de drone, senzori pentru monitorizarea solului, utilizarea datelor meteo pentru prognoze precise), dar la noi acesta este încă în faza incipientă. De asemenea, utilizarea biotehnologie care pot duce la obținerea unor culturi mai rezistente și mai productive este încă limitată de reglementările și percepțiile publice.
- Piața și finanțarea
Accesul la finanțare este una dintre marile probleme ale fermierilor români. Deși Uniunea Europeană pune la dispoziție fonduri pentru agricultură, micii fermieri se confruntă adesea cu dificultăți în accesarea acestor fonduri din cauza birocrației și a condițiilor stricte. Potrivit Cartei Albe a Agriculturii publicate de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România la sfârșitul lunii noiembrie, lipsa de finanţare sau subfinanţarea fermierilor mici şi mijlocii, a fost identificată ca una dintre marile probleme ale agriculturii. În pofida sprijinului financiar din partea Uniunii Europene, există o lipsă de politici coerente care să sprijine fermierii pe termen lung. În plus, implementarea măsurilor de mediu și durabilitate este uneori inconsecventă, iar fermierii mici nu sunt întotdeauna capabili să facă față cerințelor din partea autorităților.
- Dezvoltarea sistemului de asigurări
Din cauza schimbărilor climatice, pierderile provocate agriculturii românești au devenit tot mai mari în utimii ani. Numai în 2024 fondurile necesare pentru plata despăgubirilor pe secetă s-au ridicat la aproximativ 600 milioane de euro. Pe fondul secetei extreme, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunța intenția de a iniția un proiect pentru asigurare împotriva secetei a culturilor de toamnă şi primăvară. În discuție era finanțarea asigurărilor pentru o suprafață de circa 6,7 milioane de hectare cultivate anual în țara noastră. Intenția ministerului este ca 45 milioane de euro să provină din procentul de 3% din subvenţiile APIA, care este oprit de la fermieri, iar circa 17 milioane de euro să fie accesați de la Comisia Europeană. Diferenţa de bani urma să fie alocată de la bugetul de stat. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, așa că inițiativa ar trebui să rămână pe lista de priorități a viitorul Guvern.
- Dezvoltarea industrie alimentare
În contextul globalizării piețelor și al crizelor economice și politice, securitatea alimentară trebuie să fie o prioritate și pentru autoritățile de la București, Un prim pas a fost făcut anul acesta prin programul național INVESTALIM, prin care au fost finanțate investiții în industria alimentară. Succesul de care s-a bucurat programul trebui să-i asigure continuare și în 2025, ceea ce înseamnă alocarea unor fonduri financiare importante.
- Infrastructura rurală deficitară
Infrastructura agricolă este o altă problemă care are nevoie urgent de soluții. În multe zone rurale din România, aceasta este insuficient dezvoltată: lipsa drumurilor, a alimentării cu apă și a canalizării, sunt doar câteva dintre probleme.
- Împădurirea solurilor degradate
Continuarea pe o scară mai largă a politicii de împădurile a terenurilor agricole degradate este necesară în contextul schimbărilor climatice. Importanța achiziționării prin cumpărare de către statul român, prin Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, de terenuri cu destinaţie agricolă sau forestieră ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului este asfel justificată, după ce în perioada 1990-2024 Romsilva a achiziționat doar 12.191 ha, din care 1.924 ha terenuri cu destinație agricolă și 10.267 ha terenuri cu destinație forestieră. De asemenea, accelerarea programului de împăduriri finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (Programul Prima Împădurire) este esențial în special în zonele unde deșertificarea se extinde tot mai mult. Vorbim aici despre o alocare financiară de 325 milioane de euro pentru împădurirea a 27.000 de hectare.
- Implicarea cercetării
Colaborarea agriculturii cu universitățile și institutele de cercetare nu mai poate fi ignorată. Ea devine extrem de importantă pentru a promova inovațiile tehnologice și pentru a sprijini dezvoltarea de noi soluții care să răspundă provocărilor din agricultură.
- Migrarea tinerilor
Migrarea forței de muncă este o problemă tot mai gravă, iar până acum autoritățile nu au reușit să identifice cele mai bune măsuri pentru reducerea ei. Mulți tineri din mediul rural aleg să plece la oraș sau chiar în alte țări pentru a obține venituri mai mari, lăsând sectorul agricol fără forță de muncă. Acest lucru pune o mare presiune pe fermieri: cei mai mulți dintre ei au deja probleme serioase cu acoperirea costurilor necesare păstrării personalului.
