România are la dispoziţie 9,11 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), din care au fost cheltuiţi în jur de un miliard de euro, dar cea mai mare parte a banilor care se află în conturi se va cheltui în anii 2024 şi 2025, a anunţat, joi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
„Toţi banii din România ajută la orice este bun pentru stabilitatea financiară. Toţi banii, inclusiv banii privaţi. (…) România are la dispoziţie 9,11 miliarde de euro, din ei au fost cheltuiţi în jur de un miliard de euro. Cea mai mare parte a acestor bani pe care îi are deja în conturi se vor cheltui în 2024 şi 2025. Am mai explicat: PNRR nu este un instrument de finanţare, similar cu politica de coeziune în care primeşti banii de la Comisia Europeană, după ce ai efectuat cheltuielile sau ai realizat obiectivele, tu ca ţară, şi primeşti bani în avans. România a reconstruit PNRR-ul astfel încât în primele cereri de plată a primit bani pentru reforme, a primit bani pentru o serie de acte normative pe care le-a emis. Acei bani nu sunt folosiţi pentru emiterea acelor acte normative, ci în sensul de a finanţa investiţiile viitoare”, a precizat Adrian Câciu, într-un briefing de presă susţinut la Palatul Victoria, la finalul şedinţei de Guvern.
El a subliniat că acest mecanism de redresare şi rezilienţă are prevăzută partea de angajamente legale, primii doi ani fiind folosiţi la contractare, iar următorii ani rămaşi sunt folosiţi pentru execuţie.
„De aceea există încă această diferenţă, dar începând cu 2024, unde eu estimez că jumătate din acei bani, cel puţin, vor fi cheltuiţi. 2024 şi 2025 vor fi anii în care se vor cheltui foarte mulţi bani din cei pe care îi avem deja. Valoarea contractelor este de 30 de miliarde de euro, dar a durat să faci contracte, a durat să faci licitaţii pe anumite apeluri, să deschizi apeluri şi atunci de aceea există acest GAP, diferenţă, între ceea ce ai primit şi ceea ce ai cheltuit”, a explicat oficialul MIPE.
Întrebat cum stă România în momentul de faţă cu îndeplinirea jaloanelor, pe investiţii şi reforme, Câciu a răspuns: „În acest moment suntem la zi, în sensul în care noi vom depune cererea de plată numărul trei”.
„Pe de altă parte, mai fac o remarcă, revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă înseamnă o restructurare a cererilor de plată rămase, în sensul în care ai primit o nouă finanţare pe REPowerEU şi automat acea nouă finanţare se va regăsi în cererile de plată rămase. Cu revizuirea planului şi depunea cererii de plată numărul trei ajungem la zi. Anumite elemente care înainte aveau Q2, de exemplu 2023, acum vor avea Q4 2023 pentru că este, încă o dată, o revizuire a întregului plan şi a progresului de plată”, a transmis ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
În opinia sa, pe cererea de plată numărul trei mai sunt, în prezent, în clarificare cu Comisia Europeană doar trei ţinte, „nu mai avem jaloane”.
„Am avut această cerere, dacă nu mă înşel, cu 79 de jaloane şi ţinte şi mai sunt doar trei ţinte în clarificare cu Comisia Europeană, pe care vrem să le clarificăm până la momentul depunerii cererii de plată numărul trei, care va fi imediat după ce avem aprobarea prin ECOFIN a noului Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României”, a subliniat Câciu.
Cele trei ţinte care trebuie clarificate Comisia Europeană vizează Ministerul Finanţelor şi Ministerul Energiei.
Planul de redresare şi rezilienţă al României va fi finanţat cu peste 29 miliarde de euro, în granturi şi împrumuturi.
