Rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut mai mult decât se estima în martie, dar inflaţia de bază a crescut, sporind presiunile asupra Băncii Centrale Europene de a ţine sub control o inflaţie care este de patru ori mai mare decât ţinta sa de 2%, transmite Reuters.
Potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în cele 20 de ţări din zona euro a încetinit la 6,9% în martie, de la 8,5% luna precedentă. Cifra anunţată de Eurostat este peste estimările analiştilor, care mizau pe un nivel de 7,1%. Este cea mai semnificativă deceleraţie de când Eurostat a început colectarea datelor, în 1991.
Este a cincea lună consecutivă în care s-a înregistrat o încetinire a preţurilor în zona euro, după ce în octombrie se înregistrase un avans record, de 10,6%.
Declinul inflaţiei se datorează aproape în întregime scăderii preţurilor la energie cu 0,9% comparativ cu martie 2022, când invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat o explozie a preţurilor la energie. În martie, preţurile la alimente au urcat cu 15,4% (de la 15% în februarie), în timp ce preţurile bunurilor industriale neenergetice au crescut cu 6,6% (de la 6,8% în februarie).
De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească în martie până la 7,5%, de la 7,4% luna precedentă. Cifra anunţată de Eurostat este în linie cu estimările analiştilor, care mizau pe un nivel de 7,5%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, în frunte fiind Letonia (17,3%), Estonia (15,6%) şi Lituania (15,2%). La polul opus, cea mai redusă creştere a preţurilor se înregistrează în Luxemburg (3%).
În cele mai recente prognoze, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 6,3% în 2023 şi la 3,4% în 2024.
