Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a modificat în scădere semnificativă, la 1%, de la 2,8% anterior, estimarea de creştere economică pentru acest an, pe fondul unul declin accelerat al activităţii, în special în industrie şi agricultură.
„Evoluţiile macroeconomice din primele trei trimestre şi ale indicatorilor sectoriali din perioada ianuarie-octombrie 2024 arată o decelerare mai amplă a activităţii economice pentru anul curent decât cea din estimarea precedentă, evoluţie generalizată în majoritatea domeniilor de activitate. Influenţele în acest sens au provenit din comportamentul sectorului industrial, care nu a reuşit să-şi diminueze amplitudinea contracţiei, şi din rezultatele slabe din agricultură, penuria de precipitaţii din perioada de vară şi valurile succesive de temperaturi extreme afectând în special recoltele de porumb, floarea soarelui şi soia. Astfel, dinamica valorii adăugate brute din industrie pentru anul 2024 este estimată în scădere la -0,2% de la +0,6% în scenariul de vară, iar pentru agricultură revizuirea este una semnificativă, la o reducere de 11,0%, comparativ cu creşterea de 0,8% în prognoza de vară”, se arată în Prognoza pe termen mediu 2024-2028, varianta de toamnă.
Pe partea ofertei, avansul economiei a fost afectat în anul curent şi de rezultatele modeste din construcţii (-0,4% faţă de 4,8% în prognoza de vară), în principal determinate de evoluţia nefavorabilă a construcţiilor rezidenţiale. Perioadele anterioare, marcate de un nivel ridicat al inflaţiei şi creşterea ratelor dobânzilor pentru creditele imobiliare au condus la un comportament prudent în rândul populaţiei privind achiziţia de locuinţe, ceea ce a afectat dinamica pieţei, explică CNSP în documentul citat.
Singurul sector pentru care s-a estimat un impact pozitiv a fost cel al serviciilor, dar cu o susţinere modestă a ritmului PIB, cu 0,8 puncte procentuale pe fondul unor evoluţii favorabile a serviciilor din domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, a celor culturale şi recreative, precum şi a celor din ramura comerţ, hoteluri şi restaurante.
Pe de altă parte, evoluţii mai puţin favorabile au fost estimate pentru sectorul de transporturi, în special cel rutier, ca urmare a performanţelor reduse ale industriei şi implicit ale exporturilor de bunuri, dar şi pentru serviciile informatice.
Pe partea cererii, luând în considerare evoluţiile din primele 9 luni ale anului 2024, au fost revizuite estimările pentru unele dintre componentele acesteia. Astfel performanţa slabă a construcţiilor a determinat o reevaluare a creşterii investiţiilor brute, respectiv o reducere cu 3,7 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară. În sens descrescător a fost modificată şi dinamica consumului guvernamental, trecând în palierul negativ (-1%).
În ceea ce priveşte consumul privat, creşterea de 5,4%, estimată în prognoza de vară, a fost menţinută şi în actuala prognoză.
Exportul net va avea un impact negativ superior, reducând dinamica PIB cu 2,5 puncte procentuale, ca urmare a unei contracţii mai accentuate a exportului de bunuri şi servicii (-2,4%), în contextul performanţelor economice scăzute ale principalilor parteneri comerciali. Prognoza arată o reducere de 0,4% a exportului net în acest an, la 92,7 miliarde de euro.
Importul este estimat în creştere cu 3,3%, la 126,1 miliarde de euro. În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale va urca la 33,4 miliarde de euro, de la 29 miliarde de euro în 2023, iar deficitul de cont curent la 28,1 miliarde euro (22,6 miliarde de euro în 2023), respectiv 7,9% din PIB (faţă de 7% din PIB în anul anterior).
Estimările privind inflaţia pentru anul curent s-au revizuit crescător cu 0,4 puncte procentuale, la 5%, ca urmare a intensificării creşterilor de preţ în ultimul trimestru, rezultând o abatere marginală de doar 0,1 puncte procentuale pentru media anuală.
„Estimarea deficitului de cont curent a impus o corecţie descendentă, de 0,2 puncte procentuale, determinată de o contracţie mai amplă a deficitului comercial la bunuri, decât s-a prevăzut anterior. O contribuţie nefavorabilă a provenit din activitatea industrială care a continuat să se restrângă, evoluţie cu impact nefavorabil atât asupra exportului de bunuri industriale cât şi asupra importului bunurilor intermediare. În aceste condiţii s-a estimat o pierdere de intensitate a comerţului internaţional pentru anul curent, manifestat mai intens la nivelul exporturilor de bunuri, pentru care se aşteaptă o reducere de dinamică în termeni nominali (-0,4%), în timp ce pentru importul de bunuri se anticipează o creştere de 3,3%”, se arată în documentul publicat de CNSP.
Efectele evoluţiilor curente se vor transmite şi în prima parte a anului viitor iar alături de perspectivele unei creşteri economice modeste a partenerilor comerciali din zona euro şi de măsurile fiscal – bugetare privind corecţia deficitului bugetar conduc la revizuirea estimărilor spre un scenariu prudent, subliniază sursa citată.
În principal, revizuirea în jos a dinamicii PIB cu un punct procentual, până la 2,5% pentru economia românească în anul 2025, are ca fundament procesul de redresare mai lentă la nivelul tuturor sectoarelor, în condiţiile incertitudinii ridicate legate de tensiunile geopolitice internaţionale, ale planificărilor bugetare şi unui comportament de consum mai prudent al gospodăriilor populaţiei.
Pe termen mediu (2026 – 2028), ritmul anual de creştere a produsului intern brut este estimat la 2,7%, în condiţiile continuării absorbţiei fondurilor europene.
„Aceste premise conduc la menţinerea sectorului de construcţii ca cel mai dinamic din economie, cu un ritm mediu anual de 5,4%. Pentru servicii se prevede o creştere medie de 2,5%, iar în evoluţia acestora un rol esenţial îl vor avea acele domenii cu valoare adăugată ridicată. Pe partea cererii, s-a avut în vedere o dinamizare a activităţii investiţionale, în condiţiile în care resursele disponibile atât prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât şi cele guvernamentale vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructură cu efect multiplicator în economie pe termen mediu şi lung. Astfel, formarea brută de capital fix, cu un ritm mediu anual de 5,0% şi o rată de investiţie care va ajunge la 28,7% în anul 2028, va reprezenta principalul factor al creşterii economice. Consumul privat va avansa cu un ritm mediu anual similar celui al produsului intern brut (2,7%)”, se precizează în Prognoza de toamnă.
Exportul net îşi va diminua treptat aportul negativ la creşterea economică (-0,2 puncte procentuale în anul 2028), ca urmare a revenirii exportului de bunuri şi servicii, care va avansa în medie cu 3,3%, concomitent cu majorarea importului de bunuri şi servicii cu 3,8%.
Procesul inflaţionist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepţie făcând primul semestru din 2025, când se vor resimţi temporar efectele măsurilor de creştere a sustenabilităţii fiscale. Conform traiectoriei estimate, este de aşteptat ca inflaţia la sfârşitul anului să se încadreze, începând cu 2026, în marjele ţintei de inflaţie stabilite de BNR.
În plan extern, deficitul de cont curent pe termen mediu va continua procesul de corecţie, fiind susţinut de o absorbţie în creştere a fondurilor europene şi de îmbunătăţirea competitivităţii externe a bunurilor autohtone.
Rezultatele mai modeste ale economiei din acest an au condus la revizuirea în jos a prognozelor pentru anul curent pentru indicatorii relevanţi privind piaţa muncii, respectiv populaţia ocupată (de la +3,3% la +2,1%), care va continua traiectoria pozitivă pe termen mediu la o dinamică modestă (+0,4%).
Rata şomajului BIM va urma o tendinţă uşor descrescătoare şi este estimată să ajungă la 5,1% la orizontul de prognoză.
Creşterea semnificativă a salariilor, susţinută de majorările succesive ale salariului minim şi de creşterile salariale din sectorul public, au condus la ajustarea estimării câştigului salarial mediu brut pentru anul 2024. Astfel, acesta se va majora cu 15,3% până la un nivel de 8.118 lei, cu 0,7 puncte procentuale peste nivelul estimat în prognoza de vară 2024.
„Ritmul mediu anual al câştigului salarial brut se va poziţiona în jurul mediei de 6,3% pentru perioada 2025-2028, conducând la asigurarea creşterii puterii de cumpărare cu circa 3,0%, pe fondul decelerării lente pe intervalul de proiecţie a majorărilor salariale. De asemenea, se va pune accent pe corecţia dinamicii salariale ridicate din sectorul bugetar din ultima perioadă în vederea ajustării bugetare şi realinierii costurilor cu forţa de muncă cu productivitatea muncii”, arată CNSP.
În prognoza de toamnă, publicată în luna noiembrie, Comisia Europeană estimează că economia românească va înregistra o decelerare economică în acest an, până la 1,4%, dar redresarea treptată a cererii externe, relaxarea condiţiilor financiare, un consum privat ce s-a dovedit rezilient şi o accelerare a investiţiilor, vor susţine creşterea economică până la 2,5% în 2025 şi 2,9% în 2026, aminteşte CNSP.
