România pregătește trecerea la Planul de Parteneriat Național și Regional (PPNR), care ar putea aduce circa 70 de miliarde de euro din fonduri europene, la care s-ar adăuga contribuții naționale și investiții private, a declarat, marți, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, la o conferință de specialitate.
Necesarul de dezvoltare depășește suma de 70 de miliarde de euro, motiv pentru care ministerul propune un mecanism de cofinanțare care ar putea dubla capacitatea de investiții în următorul cadru financiar, până la peste 140 de miliarde de euro.
‘România are, în acest moment, un orizont de a trece de la PNRR-ul actual la ceea ce se va numi PPNR, Planul de Parteneriat Național și Regional, unde avem o cifră deja alocată în dreptul României, 60 de miliarde de euro. Din această sumă, o parte trebuie alocată Politicii Agricole Comune, iar restul sunt banii pentru regiuni și pentru prioritățile naționale. Separat, avem un Fond de competitivitate, unde ambiția minimală a României ar trebui să fie de circa 10 miliarde de euro. În total, 60 de miliarde de euro, plus 10 miliarde de euro, înseamnă 70 de miliarde de euro. Se pot împărți 70 de miliarde de euro ca să continuăm această perspectivă de sustenabilitate de care avem nevoie? Răspunsul meu este că nu. În România avem o expresie care va fi puțin mai greu de tradus pentru colegi, dar care sunt deja obișnuiți cu expresiile noastre populare: două paie la trei măgari, în sensul că noi avem acum, din nevoile de infrastructură, circa 15 miliarde de euro numai pe sectorul de infrastructură, care se vor muta în perspectiva financiară următoare, pentru că nu avem încă bani suficienți să acoperim tot, ca nevoi de la apă, canal ce rămâne în plus, la autostrăzi, căi ferate și modernizări pe care le avem numai pe infrastructură. Prin urmare, 70 miliarde de euro nu sunt suficienți.’, a menționat Dragoș Pîslaru, la ‘Conferința – descoperiți România. Care sunt atuurile României în competiția pentru atragerea investițiilor? – o inițiativă a Fundației Deloitte România.
Prin urmare, ministrul Investițiilor propune ‘o schimbare de paradigmă’, astfel încât să se ajungă la suma de 140 de miliarde de euro în perioada 2028-2034.
‘Propunerea mea este ca, de data aceasta, să mergem într-o schimbare de paradigmă, la 1 euro bani europeni, 1 euro bani naționali. Ce înseamnă asta? 70 de miliarde de euro bani europeni, 7 ani cadrul financiar, 10 miliarde de euro pe an. Dacă calculăm faptul că deja aveam 30% oricum bugetați în mod uzual, ar însemna o diferență de 20% care intră din mecanisme de ajustare. Discuția aceasta o voi avea pe îndelete cu domnul ministru de Finanțe (Alexandru Nazare – n. r.) dar, din calculele pe care mi le-am făcut pe baza modului în care arată proiecțiile, 10 miliarde de euro investiții pe an nu este o problemă pentru România. 70 de miliarde de euro, plus 70 de miliarde de euro, ajungem la 140 de miliarde de euro în perioada 2028-2034. Asta înseamnă ancorarea multianuală a resurselor naționale, faptul că acum avem o libertate maximă dată de regulamente care nu ne mai împiedică să folosim pentru ce decide România că trebuie folosit, fie prin programare de jos în sus la nivel regional, fie prin politici sectoriale naționale, fie prin bani pe care îi dai pe zona clasică de politică agricolă comună, dar ceea ce este crucial e că te uiți la 140 de miliarde de euro. Cireașa de pe tort pe care vreau să o propun este că aș vrea să nu facem o astfel de planificare doar prin consultarea sectorului privat, ci printr-un mecanism de commitment, de angajamente, adică la un euro bani europeni, un euro bani naționali și un euro sector privat investiți’, a adăugat ministrul.
Potrivit acestuia, dacă din februarie-martie începe programarea, scopul ar fi ca în iulie 2027 să fie finalizată această programare.
‘Asta ar însemna că avem o discuție de un an jumate cu sectorul privat, care sunt investițiile strategice pe care sectorul privat le pune pe masă pentru perioada următoare. Vă puteți gândi la un cadru de tip inflation reduction act, în care, prin instrumente financiare, orice investiție strategică poate primi 20% sprijin, care vine direct din programarea strategică pe care o face. Asta înseamnă un dublu leverage, adică am pe de o parte fondurile europene care îmi creează levier pe fondurile naționale și, pe de altă parte, banii publici europeni și naționali care creează levier pe banii privați – și invers. Lucrul acesta înseamnă că discutăm de ceva fără precedent – și anume că putem trece de la o situație extrem de neplăcută de ajustări dureroase, în care economia este încă în ajustare, la o programare multianuală fără precedent pe șapte ani în care avem lock-in, deci avem resursele clare – și europene și naționale – pe un plan care are 200-210 miliarde de euro ca amploare și care vizează de fapt continuitatea unui model bazat pe investiții și cu schimbarea ambiției României de la un catching up economy, deci o economie care prinde din urmă, la o economie care devine actor regional important asumat la nivel european, contribuind direct la lanțurile valorice’, a precizat Dragoș Pîslaru.
Șeful MIPE a subliniat că anul viitor așteptăm 2,62 de miliarde de euro, după depunerea Cererii de plată 4 pe PNRR.
‘Pentru mine, la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și pentru Guvern, faza de stingere de incendii se termină anul ăsta. Se va termina cu depunerea cererii de plată nr. 4 pe PNRR, unde vom aștepta foarte repede anul viitor 2,62 de miliarde de euro, cea mai rapidă cerere care a fost pe PNRR și care sper să dea încredere. Începând din februarie, martie, după ce o să avem o discuție în Coaliție, în Guvern, vom începe să avem această construcție care este, după părerea mea, o oportunitate fără precedent de a consolida un model bazat pe investiții, cu actorii privați la masă, parteneri în această ‘Sfântă Treime’, dacă vreți, a investițiilor pe care le propunem în continuare. România nu are de ce să aștepte finalizarea negocierii la Bruxelles. România ar trebui, până în iulie anul viitor, să-și termine această viziune de țară’, a susținut Pâslaru.
În opinia sa, Planul de Parteneriat Național și Regional este un pretext dar, în același timp, ‘o oportunitate de a folosi această ancorare în regulamentele europene pentru a urmări interesul național’.
‘Cel mai patriotic lucru cu putință în țara asta, în perioada următoare, este să folosim bine banii europeni, astfel încât sectorul public, sectorul privat, banii naționali, banii europeni, să fie cu toți puși pentru aceleași cauze. Aceasta este perspectiva pe care aș vrea să o ofer ca oportunitate pentru investitorii străini, dar și pentru cei autohtoni – și cred că până la urmă conceptul acesta economic de self-fulfilling prophecy, adică profeția autoîndeplinită pe care o avem în economie – este unul care poate să transforme România într-o poveste de succes atât în ajustarea și punerea casei în ordine, cât și la modelul de investiții care este mai mult decât fezabil, toate aceste lucruri în paralel cu finalizarea proiectelor pe care le avem în derulare și cu absorbția banilor, mai ales din PNRR în anul viitor’, a completat ministrul.
