Presiunile asupra inflației generate de conflictul din Iran ar urma să fie reflectate în evoluția dobânzilor din următoarele luni, a declarat miercuri analistul economic Dragoș Cabat, la lansarea studiului ‘ROBOR și IRCC: mecanisme, percepții și realități economice’.
‘Așteptările se formează acum, pentru că războiul din Iran este totuși de dată recentă, nu este nou. Și atunci există în momentul acesta o presiune clară atât pe inflație, și o vedem deja în țările din Europa de Est. Au fost lovite de cam toate, au acum inflație peste 5, unele peste 6%, noi aproape peste 11%, nu mai vorbim. Deci prin inflație lucrul acesta se va duce imediat și în dobânzi. Acum, perioada de transmisie, și noi aici am avut un mic debate, care este această perioadă de transmisie? Sunt multe opinii. Opinia mea personală este că mecanismul de transmisie uneori este chiar mai scurt, de 3-6 luni. Deci eu aș merge pe 3-6 luni. Practic, noi ar trebui să vedem în lunile următoare, de acum începând, așteptările pentru dobândă, dacă ne uităm la ROBOR pe 6 luni, pe 12 luni, să înglobeze și această informație cu războiul din Iran. Care e problema aici și cu așteptările astea? Că nu știm dacă ele se materializează pe termen lung sau nu’, a spus Dragoș Cabat, membru în Consiliul Director al CFA, co-fondator Cabat&Pah Investments.
El e explicat că în acest caz este posibil să avem evoluții diferite într-un timp foarte scurt de timp, respectiv să avem la sfârșitul zilei un breaking news că s-a terminat războiul din Iran sau invers, că una dintre țările de acolo a escaladat și din nou îi atacă pe iranieni.
Asociația CFA România a lansat miercuri studiul ‘ROBOR și IRCC: mecanisme, percepții și realități economice’, un document de analiză dedicat principalelor mecanisme care determină evoluția ratelor de dobândă din România și modului în care acestea influențează economia, costul creditării și stabilitatea financiară.
Studiul a fost realizat în contextul dezbaterilor publice din ultimii ani privind evoluția ROBOR, IRCC și costul finanțării pentru populație și companii. Documentul își propune să contribuie la o mai bună înțelegere a relației dintre inflație, politica monetară, lichiditatea din sistemul bancar, cursul de schimb și indicatorii de referință utilizați în contractele de credit.
Analiza evidențiază faptul că dobânzile din economie sunt rezultatul unor mecanisme de piață și reflectă evoluția inflației, politica monetară, anticipațiile investitorilor și percepția de risc asupra economiei românești. Totodată, studiul explică diferențele dintre ROBOR și IRCC, modul de calcul al acestora și rolul pieței monetare în transmisia politicii monetare.
‘În ultimii ani, ROBOR și IRCC au devenit subiecte intens dezbătute în spațiul public, însă de multe ori fără suficient context economic. Prin acest studiu ne-am propus să explicăm, într-un limbaj accesibil, modul în care funcționează mecanismele de formare a dobânzilor și legătura acestora cu inflația, politica monetară și echilibrele macroeconomice. Credem că o mai bună educație financiară contribuie la decizii economice mai informate și la un dialog public mai echilibrat’, a declarat Alexandra Smedoiu, CFA, vicepreședinte al Asociației CFA România.
De asemenea, ea a explicat că studiu nu e fost realizat în contextul anchetei derulate de către Consiliul Concurenței.
‘Am spus la început, la acest studiu lucrăm de mai de mult timp și vine în contextul în care deja de un an-doi de zile vorbim despre dobânzi foarte mari, avem mereu această întrebare de ce sunt ratele de dobândă crescute și de ce vor scădea. Nu cred că îl putem interpreta în niciun alt fel, în niciun caz. Studiul este despre mecanismul pieței și se dorește un studiu atemporal. Deci dacă vom deschide acest studiu peste 10 ani, considerăm că el va fi în continuare relevant. Nu ne-am uitat la astfel de factori’, a afirmat Alexandra Smedoiu.
Printre concluziile principale ale studiului: dobânzile ridicate reprezintă consecința dezechilibrelor macroeconomice și a inflației ridicate, nu un fenomen independent; ROBOR și IRCC reflectă aceeași piață monetară, însă prin metodologii și mecanisme de ajustare diferite; politica monetară a BNR se transmite direct în costul creditării prin intermediul pieței interbancare; lichiditatea din sistemul bancar influențează direct nivelul ratelor de dobândă; șocurile externe din ultimii ani – criza energetică, războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice – au avut un impact major asupra inflației și dobânzilor; stabilitatea fiscală și reducerea riscului macroeconomic sunt esențiale pentru reducerea sustenabilă a dobânzilor în economie.
Studiul urmărește să susțină un dialog public bazat pe realități economice, transparență și educație financiară, într-un context în care înțelegerea mecanismelor de funcționare ale piețelor financiare devine tot mai importantă atât pentru populație, cât și pentru mediul economic. Documentul integral va fi disponibil începând cu data de 20 mai 2026, pe site-ul de educație financiară www.generatiaindependenta.ro.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat la începutul acestei luni că instituția va avea, la începutul lunii viitoare, o decizie asupra raportului privind ROBOR, după ce va analiza răspunsul băncilor la acest document.
