Pe măsură ce sistemele energetice devin mai electrificate, mai digitalizate și mai interconectate, profilul de risc al infrastructurii energetice s-a schimbat fundamental. Atacurile cibernetice asupra companiilor de utilități energetice s-au triplat între 2020 și 2024, conform datelor Agenției Internaționale a Energiei. Inteligența artificială are un rol dublu în această ecuație. Poate consolida securitatea infrastructurii energetice, prin detectarea mai eficientă a amenințărilor și accelerarea răspunsului la incidente. Aceleași tehnologii le permit însă atacatorilor să descopere vulnerabilități și să pregătească operațiuni mai sofisticate. Așadar, un drum cu două sensuri, în care miza este siguranța alimentării cu energie.
Vulnerabilitatea sistemului energetic este amplificată de infrastructura informatică învechită, de automatizare, de utilizarea serviciilor cloud și de dependența de furnizori externi ale căror sisteme ar putea fi insuficient protejate.
O companie tipică de utilități din sectorul electricității și gazelor s-a confruntat în 2024 cu peste 1.500 de atacuri cibernetice pe săptămână, față de aproximativ 500 de atacuri în 2020. Cifra apare în raportul „Energy and AI”, publicat de Agenția Internațională a Energiei (IEA) în 2025, pe baza datelor Check Point.
Nu toate aceste atacuri au reușit. Presiunea este însă tot mai mare asupra infrastructurii critice, a cărei perturbare poate paraliza spitale, transporturi și fabrici.
„Călcâiul lui Ahile” al tranziției verzi
Tranziția digitală și rețelele inteligente adaugă acestei presiuni o nouă dimensiune. Rețelele trebuie să integreze producția variabilă a parcurilor eoliene și fotovoltaice, microrețele, baterii, mașini electrice și panouri solare pe acoperișuri. Pentru a coordona toate aceste resurse descentralizate, operatorii au nevoie de date, automatizare și comunicații în timp real.
Astfel, companiile de utilități au digitalizat masiv rețelele. Însă introducerea de senzori IoT (Internet of Things), contoare inteligente și sisteme de management digital mărește „suprafața de atac” — adică numărul de puncte de intrare prin care un hacker poate pătrunde în sistem.
„Un singur dispozitiv configurat greșit le poate oferi atacatorilor un punct de acces în rețea, permițându-le să ocolească măsurile tradiționale de protecție”, a explicat compania britanică NCC Group, unul dintre cei mai importanți jucători globali în securitate cibernetică și reziliență digitală.
Potrivit NCC Group, atacatorii vizează acum:
- Routerele care transmit date de monitorizare din parcurile eoliene și fotovoltaice;
- Sistemele de control ale instalațiilor de stocare în baterii;
- Portalurile de mentenanță ale furnizorilor;
- Controlerele logice programabile (PLC) și invertoarele accesibile de pe internet.
Atacatorii pot folosi instrumentele deja existente în sistem pentru a-și ascunde activitatea — o tehnică numită „Living off the Land”. În paralel, caută puncte de acces mai slab protejate, inclusiv în aplicațiile furnizorilor de software, în routerele de la marginea rețelei sau în sistemele prin care partenerii transmit date de monitorizare. Astfel, chiar și o companie energetică bine protejată poate fi expusă prin compromiterea aplicației unui furnizor de mentenanță care are acces la rețeaua sa.
Atacurile cibernetice, tot mai des arme ale războiului hibrid
Motivele atacatorilor diferă. Grupările de criminalitate informatică urmăresc frecvent obținerea de bani, prin blocarea sistemelor și solicitarea unei răscumpărări. Actorii susținuți de state pot urmări spionajul, accesul de durată la infrastructură sau sabotajul.
Organizația Eurelectric notează că „atacurile cibernetice asupra infrastructurii energetice sunt folosite tot mai frecvent ca arme ale războiului hibrid”.
În 2015, atacul asupra rețelei electrice din Ucraina a lăsat fără electricitate aproximativ 225.000 de persoane, potrivit IEA. Însă nu doar infrastructura electrică este vulnerabilă. În 2021, atacul ransomware asupra Colonial Pipeline a determinat oprirea unui sistem de conducte care asigura aproximativ 40–45% din aprovizionarea cu carburanți a estului Statelor Unite. „Una dintre cele mai mari îngrijorări este creșterea la nivel mondial a atacurilor cibernetice susținute de state, în special a celor desfășurate de grupări de hackeri sprijinite de Rusia. În 2023, 61% dintre atacurile cibernetice înregistrate la nivel mondial au provenit din Rusia. Multe au vizat infrastructura critică europeană, de la atacuri ransomware până la tentative de perturbare a rețelelor electrice”, notează Eurelectric în analiza „Cybersecurity in the power sector”, publicată în februarie 2025.
Pentru a combate aceste riscuri, Uniunea Europeană și-a consolidat politicile de securitate cibernetică. Persistă însă dificultăți în aplicarea unitară a acestora și în coordonarea dintre statele membre, mai notează organizația.
AI învață să apere, dar și să atace
„Inteligența artificială amplifică atât capacitatea de apărare, cât și pe cea de atac”, notează IEA. În timp ce atacurile asupra utilităților s-au înmulțit considerabil pe fondul extinderii rețelelor inteligente și al tranziției verzi, inteligența artificială devine un instrument esențial de apărare împotriva acestor atacuri. Soluțiile autonome bazate pe AI oferă o capacitate de reacție și detectare a breșelor accelerată.
„Aplicațiile AI pot detecta amenințările în timp real, pot automatiza răspunsul la incidente și pot îmbunătăți protecția împotriva tentativelor de phishing — mesaje înșelătoare prin care sunt solicitate date confidențiale sau este distribuit software malițios”, explică IEA.
În ceea ce privește protecția fizică, “sateliții și senzorii care folosesc AI pot detecta incidentele din infrastructura energetică critică de 500 de ori mai rapid decât metodele tradiționale de monitorizare la sol și cu un nivel ridicat de detaliu spatial”, mai arată IEA, în raportul „Energy and AI”.
Pentru echipele de securitate, inteligența artificială oferă posibilitatea de a analiza volume de informații greu de urmărit manual. Sistemele pot identifica un comportament neobișnuit, pot corela alerte și pot accelera răspunsul la un incident.
Companiile de securitate dezvoltă deja soluții în această direcție. Bitdefender afirmă că soluțiile sale pentru energie și utilități folosesc peste 30 de niveluri adaptive de protecție și previn peste 99% dintre atacuri înainte de execuție.
Atacatorii au însă acces la aceeași categorie de tehnologii. Potrivit IEA, au fost documentate utilizări ale inteligenței artificiale generative pentru documentarea organizațiilor vizate, pregătirea de cod malițios și dezvoltarea unor tehnici de evitare a detecției.
Mesajele frauduloase pot deveni mai convingătoare, iar unele etape de pregătire a atacurilor pot fi automatizate. Pentru companiile energetice, aceasta înseamnă că apărarea trebuie să țină pasul cu o amenințare care își schimbă permanent instrumentele.
Deficit de specialiști în securitate energetică
Protejarea infrastructurii energetice depinde și de disponibilitatea specialiștilor. Potrivit Eurelectric, Uniunea Europeană se confruntă cu un deficit estimat între 260.000 și 500.000 de profesioniști în securitate cibernetică, la nivelul tuturor sectoarelor. Industria electricității întâmpină dificultăți în atragerea și păstrarea personalului calificat, ceea ce accentuează nevoia de programe de formare dedicate și de parteneriate public-private pentru dezvoltarea competențelor.
În paralel, evoluția rapidă a amenințărilor face esențial schimbul de informații în timp real între companii, autorități de reglementare și instituții specializate. Cooperarea și schimbul de expertiză pot ajuta operatorii să identifice mai repede riscurile și să își coordoneze răspunsul la incidente, arată organizația.
Piața de securitate cibernetică, o mină de aur
Frecvența tot mai mare a atacurilor cibernetice asupra infrastructurii critice, nevoia disperată de protecție și cerințele de reglementare stimulează cererea pentru măsuri eficiente de securitate cibernetică. Toate acestea au transformat securitatea energetică într-o mină de aur.
Piața globală de securitate cibernetică în energie a atins 11,7 miliarde USD în 2025 și este proiectată să ajungă la 26,7 miliarde USD în 2033, cu o rată anuală de creștere (CAGR) masivă de 10,9%, potrivit analizei „Top 25 de companii de pe piața globală a securității cibernetice în energie (2025–2033)”, publicată de Metastat Insights (octombrie 2026).
„Datoria cibernetică”, criteriu de evaluare în fuziuni și achiziții
Compania britanică NCC Group mai semnalează la rândul său că reziliența cibernetică a devenit o variabilă financiară majoră. Companiile sunt evaluate și prin costurile ascunse necesare pentru a aduce securitatea cibernetică la standardele actuale.
„Pe piața energetică de astăzi, valoarea unei companii nu mai este determinată doar de gigawați, ci și de reziliența cibernetică. Pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice și al descentralizării rețelelor energetice, anul 2026 marchează trecerea securității cibernetice de la o preocupare operațională la un factor financiar care influențează tranzacțiile”, notează NCC Group (raportul „The State of Energy Sector Mergers & Acquisitions in 2026: Cyber Risk is Now a Valuation Metric”, martie 2026).
„Datoria cibernetică” poate influența valoarea unei tranzacții în energie, prin investițiile necesare pentru securizarea sistemelor preluate. Echipamentele neactualizate, conexiunile insuficient protejate sau urmele unor intruziuni pot genera costuri suplimentare, justificând reducerea prețului oferit sau chiar abandonarea achiziției.
„Activele energetice sunt evaluate atât prin prisma performanței financiare, cât și a <<datoriei cibernetice>> acumulate (latent cyber debt), a expunerii la riscurile din lanțul de aprovizionare și a capacității de a menține operațiunile în condiții de criză. Pentru cumpărători, această schimbare redefinește verificările premergătoare achiziției, evaluarea activelor și calendarul de finalizare a tranzacțiilor”, se mai arată în raportul companiei britanice.
Așadar, pentru conducerea unei companii energetice, întrebarea economică devine tot mai concretă: cât costă protecția astăzi și ce pierderi poate produce amânarea ei?
