Agricultura românească traversează una dintre cele mai delicate perioade din ultimul deceniu: în pofida creșterii constante a cifrei de afaceri și a fondurilor europene tot mai generoase, fermierii se confruntă cu o scădere abruptă a profitabilității. Cauzele sunt multiple – de la seceta tot mai frecventă și creșterea accelerată a costurilor, până la fragmentarea excesivă a terenurilor și absența procesării – în timp ce soluțiile țin de implementarea unor reforme structurale consistente.
Sectorul agricol românesc trece printr-o situație paradoxală: creșterea accelerată a cifrei de afaceri nu este însoțită de o creștere a profitabilității. În pofida investițiilor și a fondurilor europene tot mai mari, marja netă de profit s-a redus la 4% în 2023 și 2024, nivel minim pentru ultimii cinci ani, arată o analiză realizată de dr. ing. Nicu Vasile, președintele LAPAR. Acesta preciziează că presiunea costurilor, volatilitatea producției și lipsa unui sector de procesare competitiv afectează tot mai puternic fermierii români. De exemplu, în perioada 2020–2025, profitabilitatea medie nu a depășit 8%, deși cifra de afaceri a sectorului a continuat să crească. În timp ce în 2020 agricultura genera aproximativ 65 de miliarde de lei, pentru 2025 estimările indică un interval de 70–85 de miliarde de lei. Randamentul capitalului (ROE) a înregistrat vârfuri de 6% în 2021 și 2024, însă anii 2023 și 2025 au coborât indicatorul la doar 3%, arată analiza președintelui LAPAR. Este un semn că modelul actual de producție, bazat preponderent pe materie primă neprocesată, își arată tot mai clar limitele.
Fondurile europene au crescut constant, dar nu au generat o îmbunătățire proporțională a performanței economice. De la 1,79 miliarde de euro în 2020, ele au ajuns la 2,78 miliarde de euro în 2023 și sunt estimate la 2,61 miliarde de euro în 2025, reprezentând între 15% și 20% din cifra de afaceri a sectorului. Totuși, lipsa procesării rămâne o vulnerabilitate majoră. Potrivit LAPAR, România pierde între 4,5 și 6,5 miliarde de euro anual pentru că exportă materie primă și importă produse finite, cu valoare adăugată ridicată. Este motivul pentru care programul InvestAlim, deși binevenit, este considerat insuficient în raport cu nevoile reale ale sectorului.
„Programul InvestAlim demarat de Ministerul Agriculturii este un lucru bun, dar este mult prea puțin față de ce are nevoie țara noastră pentru a avea un sector de prelucrare a producției agricole dezvoltat”, subliniază Nicu Vasile.
Prin urmare, LAPAR aduce în atenția specialiștilor și decidenților politici o serie de teme legislative considerate prioritare pentru consolidarea sectorului agricol:
- Contractul de arendă, cu propuneri privind comasarea solelor și schimbul de terenuri între fermieri;
- Stabilirea unei perioade minime de arendare cel puțin dublă față de perioada de amortizare a investițiilor;
- Introducerea rentei viagere pentru fermierii trecuți de 65 de ani,
- Schimbul de generații în agricultura Romaniei;
- Analiza gradului de decapitalizare și îndatorare din sectorul agricol.
Criterii de performanță pentru subvenții
Unul din punctele asupra căruia analiza LAPAR insistă este necesitatea introducerii criterilor de performanță în agricultură în baza cărora să se acorde subvențiile și, în general, sprijinul financiar al statului. Conform calculelor prezentate, o fermă medie ar trebui să aibe o suprafață de 110 hectare și să asigure un profit de 400 euro/hectar. Asta ar însemna că pentru cele 9,74 milioane de hectare înregistrate la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) s-ar depune 88.700 de cereri de plată. O astfel de „restructurare” a suprafețelor de teren lucrate ar aduce o lungă serie de avantaje, în opinia LAPAR. Astfel, comasarea solelor, va aduce multe beneficii de mediu, economice, dar și sociale, cum ar fi:
- reducerea amprentei de carbon datorită reducerii consumului de combustibil fosil;
- eficiență economică ridicată prin: uzura mai mică la utilaje, reducerea costurilor cu service-ul utilajelor;
- productivitate ridicată pe utilaj, angajat, cultură;
- creșterea performenței agricole va duce la crește veniturilor la bugetul statului.
De asemenea, criteriul de performanta pe hectar ar urma să schimbe imaginea afacerilor din agricultură. Calculele LAPAR arată că la un profit minimum de 400 de euro, de pe cele 9.748.667 ha înregistrate la APIA s-ar obține un profit total de 3,899 miliarde de euro. De asemenea, câștigul generat în amonte și aval de comasarea solelor ar fi mai mare de 3,899 miliarde euro.
Stabilirea acestui criteriu de performanță ar aduce și alte avantaje României, precum:
- dezvoltarea zootehniei și industriei alimentare;
- producții mai bune atât calitativ, cât și cantitativ;
- dezvoltarea exportului de cereale, animale vii, carne, produse finite sau semipreparate;
- dezvoltarea industriei de pielărie și confecții;
- dezvoltarea de noi locuri de muncă mult mai bine platite datorită creșterii eficienței muncii;
- corelarea sistemului educațional pe ramuri de profil și nevoi.
„Agricultura e singurul sector economic care poate dezvolta într-un timp scurt România, dar cu politici economice coerente și investiții făcute cu inteligență. Politica de finanțare în economia națională, cu precădere în agricultură, trebuie legată strict de o strategie sectorială, dar și multisectorială la nivel național pe termen lung-mediu și scurt, cu date clare de implementare și criterii de performanță drastice care să ducă la creșterea productivității muncii. Rezultatul va fi creșterea profitabilității economiei naționale, ceea ce va contribui mai departe la reducerea deficitului bugetar și la creșterea PIB-ului”, a explicat dr. ing. Nicu Vasile.
Amenințarea acordului UE – Mercosur
Pe lângă agravarea crizei climatice, prevederile privind agricultura din Acordul de Liber Schimb UE-Mercosur (blocul format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), vine cu o serie de amenițări. De exemplu, conform industriei franceze a zahărului, 74% dintre pesticidele folosite în fermele de trestie de zahăr din Brazilia sunt interzise în Europa. Mai mult, Brazilia tocmai a aprobat un soi de trestie de zahăr modificat genetic, care este interzis în Europa. Deși s-a precizat că acordul nu modifică standardele sanitare și fitosanitare (SPS) aplicate în UE, situația e aici destul de complicată.
În plus, acordul extinde piețele pentru mărfuri din agrobusiness, fără a face prea multe pentru a sprijini fermieri sau producția de alimente. În Europa, acest acord comercial va promova, de asemenea, interesele marilor companii, și LAPAR se așteaptă că acordul să pună o presiune și mai mare pe fermierii europeni prin scăderea prețurilor producțiilor agricole, ducând la creșterea datoriilor și falimentul multor fermieri. În baza acestui acord, sunt eliminate tarifele pe care statele Mercosur le impun importurilor europene de autoturisme, piese de schimb, utilaje, produse chimice, produse farmaceutice, lactate, băuturi spirtoase, vin, dar și îmbrăcăminte și încălțăminte. De cealaltă parte, UE își deschidă piața pentru produse agroalimentare ieftine din America de Sud, ceea ce a provocat nemulțumirile fermierilor europeni. În 2023, exporturile UE către cele patru țări din Mercosur s-au ridicat la 55,7 miliarde EUR, în timp ce exporturile Mercosur către UE au totalizat 53,7 miliarde EUR.
