I-ar fi plăcut să devină avocat, și s-a pregătit pentru această profesie. I-ar fi plăcut și să fie un bun manager, în orice domeniu ar alege, așa că a studiat și în această direcție. Apoi și-a pus în gând că poate face proiecte mărețe, iar pentru asta a învățat iar, în cadrul unor cursuri masterale. Ba chiar a făcut și un doctorat, pentru că este într-o continuă sete de cunoaștere. Ei bine, dar în cele din urmă, destinul a dus-o pe Alina Bîrsan, căci ea este personajul principal al acestei povești, în industria… lingvistică. Acolo și-a găsit adevărata menire și, pas cu pas, a ajuns o voce puternică, nu doar în România, ci și la nivel internațional.
Alina Bîrsan este convinsă că lingviștii sunt „sângele care poate pune economia în mișcare”, de aceea avem nevoie de generații noi, pregătite să preia acest rol. Ea își asumă deja acest rol, prin tot ceea ce face și prin pozițiile pe care le ocupă în board-urile diferitelor organizații naționale și internaționale.
Primele cuvinte
Educația a jucat rolul principal în piesa vieții ei, încă de la începuturi. Primii 6 ani i-a petrecut într-o comunitate mică, la țară, unde se simțea în siguranță, unde toată lumea îi era ca o familie, unde era înconjurată cu foarte multă afecțiune și toate acestea i-au creat o fundație foarte solidă pe care s-a putut construi temeinic. Mai mult decât atât, familia i-a însămânțat valori care s-au transformat în ancora de care să se țină atunci când dă de greu, când curentul este prea puternic. „Am avut de-a lungul vieții suișuri și coborâșuri, dar am știut tot timpul cine sunt, iar asta mi-a fost de mare ajutor. Am știu că aparțin unei comunități și m-am identificat cu valorile ei, și asta a contat enorm, pentru că, orice hop apărea în calea mea profesională sau personală, eu aveam acea fundație solidă de care să mă țin și nu pluteam în derivă. Ca să înțelegi cât este de importantă această apartenență, dau un exemplu: am prieteni români care sunt literalmente împrăștiați pe tot Globul, cu diverse proiecte profesionale și, culmea, deși au succes, nu își găsesc liniștea și împlinirea sufletească. De ce? Pentru că este o incompatibilitate socială între ei și țările în care trăiesc. Deci nu își mai găsesc ancora propriei identități. E foarte greu să vrei să… ’go big’, pentru că asta vine și cu niște sacrificii pe care trebuie să le faci, și dacă nu sunt asumate, poți foarte ușor să clachezi și să pierzi ce ai construit. Sunt câteva citate care mie îmi plac foarte mult și care implică sfera asta lingvistică, iar unul dintre acestea sună cam așa: ai grijă de cine te îndrăgostești, ca să nu fii nevoit să îți trădezi sufletul”, arată antreprenoarea.
Tradiție antreprenorială în familie
Revenim la începuturi, când proaspăta licențiată, cu studiile finalizate în Spania, avusese șansa să înțeleagă cum funcționează alte economii și cum expunerea la diferite culturi, la nivel academic, pot deschide noi oportunități. Ea însă s-a simțit datoare să împărtășească în România tot ceea ce învățase, așa că s-a întors cu gândul de a se angaja direct la stat. Zis și făcut: s-a angajat, și nu oriunde, ci în cel mai mare minister al României: Ministerul Afacerilor Interne. Deși avea competențe juridice și manageriale, a fost repartizată la protocol. Superiorii au considerat că puncul ei forte era experiența multiculturală și calitățile de poliglot, așa că în cei doi ani și jumătate, cât a fost angajată la MI, au expus-o unor întâlniri de nivel înalt, foarte interesante, fiind pusă în postura de a interpreta discuțiile dintre importanți demnitari din întreaga lume. Deși oportunitatea fusese uriașă pentru tânăra absolveantă, a învățat ce avea de învățat din experiența respectivă și, la scurt timp, a ales antreprenoriatul, pentru că simțea că poate fi mult mai eficientă pentru țara ei din sânul mediului de afaceri. Avea și în ADN asta, pentru că, pe linia paternă, patru generații făcuseră business, iar exeriența din familie i-a însămânțat nu doar educație, ci și pasiune pentru antreprenoriat. Așa că după mai multe schimbări de direcție, a ajuns la compania de astăzi: AB Language Solutions, companie care a ajuns la o cifră de afaceri ce se apropie un un milion și jumătate de lei. Mulți ani s-a luptat să schimbe percepția oamenilor cu privire la rolul pe care îl joacă o companie lingvistică în economia de piață. „Lumea serviciilor lingvistice nu este despre biroul de traduceri de la colțul străzii. Nu! Sunt acele servicii care ajută, de exemplu, companiile să acceseze piețe externe. Atunci când un brand românesc vrea să iasă în toate cele 24 de țări ale Uniunii Europene are nevoie de o… inteligență ligvistică, să îi spunem. Adică să înțeleagă în primul rând psihologia clientului, ca mai apoi să știe cum comunică cu el, pentru că oamenii cumpără ceea ce cunosc și înțeleg. În plus, mai este o componentă foarte importantă atunci când tinzi să fi o companie globală: trebuie să ții pasul cu inovația tehnologică.”
Investiții constante
Pe piaţă au fost inventariate recent 660 de tehnologii care sunt implicate în serviciile lingvistice la nivel mondial, așa că Alina Bîrsan ține pasul cu tot ce mișcă. Dar a investit foarte mult și în resursa umană, care, spune ea, va rămâne în prim-plan. Lucrează cu peste 500 de vorbitori nativi din toată lumea.
„Am început primul business în 2006 și am pus destul de mulți bani la bătaie, pentru că îmi trebuia tehnică de calcul, sediu și multe altele. Nu știam multe din ceea ce știu astăzi, și când nu ai experiență tinzi să fii mai dezorganizat cu bugetul, și să aloci mai mulți bani decât trebuie. Acum investesc mult mai mult, evident, chiar am sărit de suta de mii de euro, dar îi investesc cu cap. Știu exact ce îmi trebuie. Investesc continuu, pentru că dacă nu investești, din punctul meu de vedere, ești lăsat pe dinafară, pentru că industria mea inovează extrem de mult. Dacă vrei să joci, trebuie să ții pasul!”, mărturisește Alina Bîrsan. Mare său avantaj este că informațiile îi și vin la prima mână, pentru că printre multe alte funcții deținute, este și vicepreședinte al Asociației Europene de Servicii Lingvistice, așa că are acces la parteneriate și la rezultatele celor mai noi inovații mondiale din domeniu, pe care încearcă să le împărtășească și industriei românești. Aflilierea la organizațiile internaționale a fost pentru Alina și o rampă de lansare la nivel global. Palierele de creștere sunt nenumărate, iar dacă ajungi acolo deja se vorbește despre un alt fel de dezvoltare. La un asemenea nivel de implicare, accentul se pune pe… cooperare, nu pe competiție. Toți actorii implicați renunță la indivilualism, businessul propriu trecând, cumva, pe plan secund, iar actorii conlucrează pentru creșterea întregii industrii. În plus, o astfel de apartenență oferă și oportunitatea de a interacționa cu oameni care pot să devină parteneri de business, așa cum s-a întâmplat și în cazul antreprenoarei noastre, care s-a ramificat în aproape toată lumea, mai bine de o treime din portofoliul ei fiind format de clientelă internațională. „Am ajuns la nivelul la care dacă astăzi vine un client la mine și îmi spune că mâine dimineață are de semnat un contract în Australia, mâine dimineață îi putem asigura acolo interpret. Și putem face asta datorită acestor parteneriate pe care le-am legat atât de frumos cu alți antreprenori cu care am rezonat , ca direcție de dezvoltare”, spune antreprenoarea.
Greșeala, cea mai rapidă, dar și cea mai costisitoare metodă de a învăța
Deși a ajuns la un nivel la care alții doar tânjesc, Alina Bîrsan a tras din greu. Setea ei de cunoaștere a fost, de fapt, cea care a propulsat-o în topul companiilor lingvistice de la noi din țară. Însă a trecut și prin greutăți, și recunoaște deschis că făcut și greșeli, dar a știut cum să le gestioneze constructiv. „Greșeala este cea mai sigură și mai rapidă metodă de a învăța, dar, ca să fiu sinceră, este și cea mai costisitoare. Cred însă că cea mai mare greșeală pe care o facem noi, în România, nu este una materială. Dușmanul nostru cel mai mare este teama. Este cel mai urât declanșator de reacții al comportamentului uman, după părerea mea. Este greu controlabilă. Și mie mi-a fost greu să învăț să o controlez și mult timp cea mai mare greșeală a mea a fost că nu îndrăzneam să îmi spun părerea, nu îndrăzneam să susțin oamenii care mi-au plăcut mai mult sau să mă apropii de cei cu care am am identificat mai multe lucruri în comun. Toate, de teamă. Dar sunt deja vreo șapte ani de când echipa mea are cu totul și cu totul altă structură, cu oameni alești pe strânceană, de care sunt extrem de mândră. nu a fost ușor să mă aliniez și să mă adaptez noilor generații, pentru că sunt mult mai evoluați decât noi din punct de vedere tehnic, dar am reușit.”
A reușit, așa cum a reușit să depășească toate obstacolele: cu răbdare și cu asumare. Cea mai mare provocare a fost în 2015, când a ales să scindeze compania pe care o dezvoltase împreună cu partenera sa de atunci. A luat-o de la zero, deși este impropriu spus, pentru că avea deja un bagaj de cunoștințe foarte bogat. Dar a fost punctul în care a luat-o de la zero într-un sens personal, pentru că a ales să își urmeze pentru prima dată instinctul, să construiască după propria-i viziune și, ușor-ușor, când lucrurile au început să se miște în direcția corectă, și-a recăpătat și încrederea de sine. „Eu cred că antreprenorii au și un gram de nebunie, nu e vorba numai despre curaj. Pentru că, evident, e mai… safe să faci business când ai un partener, iar eu am decis să merg singură de la un punct încolo. Pentru mine, în 2015, a început a treia reconstrucție a afacerii.” Pentru Alina Bîrsan a fost formula câștigătoare. Desigur, a contat și că ajunsese deja la o maturitate profesională și personală, dar cel mai important este că a fost dispusă, pe parcursul călătoriei, să riște, să greșească, să se asculte pe ea însăși. Iar ideile bune vin în momentele de introspecție și atunci când te asculți cu adevărat. De altfel, și sloganul businessului pe care îl conduce, „Comunicăm idei și nu cuvinte”, evidențiază diferența dintre un simplu birou de traduceri și o companie de servicii lingvistice.